duminică, 13 aprilie 2014

Oboseala

Simptomului complex al oboselii cronice a inceput sa i se acorde din ce in ce mai multa atentie si s-a dovedit ca aceasta apare mai des la adolescenti si la adultii tineri. Femeile sunt afectate mai des decat barbatii. Pentru a evita aceste stari, programul zilnic ar trebui sa fie bine organizat: ore fixe de lucru, program de munca si de odihna respectat cu strictete, mers pe jos sau cu bicicleta, practicarea unui sport adecvat in timpul liber, asadar exercitii si activitati fizice cat mai des posibil, repaus obligatoriu, de 1-2 zile, dupa examene sau altfel de competitii, evitarea zgomotului, suprimarea tutunului, a cafelei, a bauturilor alcoolice si a medicamentelor stimulante, alimentatie rationala (fara excese) si echilibrata (bogata in minerale, vitamine si oligo-elemente), toate acestea ducand in final la un somn profund si odihnitor. De asemenea cel in cauza trebuie sa se auto-educe, imbunatatindu-si starea psihologica prin gandire pozitiva. Ca si durerea, oboseala este o suferinta cunoscuta de toata lumea. Ambele sunt semnale de alarma pe care organismul le trage cind se afla in pericol, pentru a se lua masurile necesare. in timp ce durerea da de veste ca intr-o anumita regiune are loc un proces disfunctional de tesut, oboseala avertizeaza ca rezervoarele organismului se epuizeaza. Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice. Oboseala apare dupa o zi normala de activitate, fara eforturi deosebite, care este fireasca si care dispare dupa 8 ore de somn. Dupa eforturi sustinute, peste limitele normale ale organismului, apare oboseala ca forma de boala, care dispare la terminarea efortului si trecerea la relaxare si odihna. Oboseala care devine permananta si suparatoare, poate fi datorata unei boli inca nemanifestate simptomatic, cum ar fi: cancerul, tuberculoza, hepatita sau alte boli. Oboseala psihica, denumita si astenie, este tot mai frecventa astazi, datorita modului de viata stresant, a consumului de stimulente cum ar fi cafeaua, tutunul, alcoolul si unele medicamente. Simptomele acestei astenii sunt: durerile de cap, insomnia, scaderea capacitatii de munca fizica sau intelectuala, irascibilitatea sau apatia. Atentie! Oboseala poate fi unul din simptomele unor boli de ficat, de rinichi, psihice, a cancerului sau a tuberculozei. Tratament naturist - Se trece la un mod de viata mai putin stresant, se alcatuieste un program de lucru rational, intercalat cu pauze, in timpul carora se pot executa exercitii fizice usoare, relaxante. La terminarea programului se poate face un dus reconfortant. in timpul liber se recomanda plimbari in aer liber sau exercitii usoare adecvate virstei. - Se renunta la stimulentele alimentare sau chimice, care pot deveni toxice si crea dependenta. - Evitarea starilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale. - Se recomanda plimbari in aer liber, exercitii usoare de relaxare. - Se trece la alimentatie bazata pe fructe si legume proaspete, bogata in vitamine si minerale. - Se fac spalari cu otet de mere, bai de sezut cu ceai din sunatoare. - Seara, inainte de culcare, se bea cu inghitituri mici lapte cald, cu miere. - Se beau ceaiuri din plante ca: musetel, conuri de hamei, pelin, roinita, maghiran, talpa gistii, tei, valeriana, sunatoare, tataneasa, nalba mare. - Se fac frectii cu ulei din pin, roinita, portocal, lemn de santal, sau inhalatii in baia de aburi. - Ca preparate naturale se recomanda paducelul si macul in capsule gelatinoase. - Camera unde se doarme sa fie curata, bine aerisita, cu o temperatura medie, fara zgomote puternice. - O ora de somn intre orele 20-24 este egala cu 2 ore de somn dupa ora 24. - Se vor evita mincarurile grele, cu condimente, care se digera greu, excitantele, cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mai ales seara. - inainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac exercitii respiratorii si de relaxare. - Se evita a se consuma alimente care contin noradrenalina si dopamina, cu efect excitant, care intirzie adormirea. - Se va consuma peste, orez, piine integrala, legume uscate, banane, care cresc concentratia de acid animat (precursor al serotoninei) si care stabilizeaza buna dispozitie, calmeaza somnul. - Se evita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste fainoase, cartofi prajiti. Oboseala cronica Una dintre problemele actuale ale medicinei secolului nostru este cea a sindromului oboselii cronice, ca o noua forma de tulburare a polisistemului organismului, a carei cauza nu a fost acoperita nici din punctul de vedere al etiologiei, nici din punctul de vedere al patogenezei. Aceasta problema este cauza diverselor tulburari ale sanatatii fizice si intelectuale a oamenilor in societatea contemporana. Scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala, tulburarile psihosomatice, fenomenele de tulburare a personalitatii au nu numai consecinte de ordin medical pentru persoana bolnava, ci trezesc si reactia negativa a celor care o inconjoara pe aceasta. Potrivit prognozelor specialistilor, cresterea numarului si a intensitatii factorilor neprielnici din mediul inconjurator, cresterea ritmului de viata al omului contemporan, scaderea capacitatilor lui de aparare in viitorul apropiat vor duce la cresterea frecventei aparitiei persoanelor suferinde de sindromul oboselii cronice. Ce este sindromul oboselii cronice Potrivit definitiei National Institute of Health (SUA), sindromul oboselii cronice este o suferinta sistemica cu o dominare a disfunctiilor sistemului nervos central, in care oboseala este doar unul dintre simptome. Medicul pune diagnosticul de sindrom al oboselii cronice atunci cind pacientul are urmatoarele caracteristici : oboseala permanenta, inexplicabila sau recidivanta, timpul aparitiei careia poate fi determinat destul de exact; senzatia de oboseala nu este rezultatul unei tensiuni permanente fizice sau psihice; starea nu se imbunatateste considerabil dupa odihna obisnuita, ceea ce duce la scaderea capacitatii de munca, la scaderea activitatii profesionale, educative sau personale ; prezenta la pacient a patru sau mai multe dintre simptomele enumerate mai jos: scaderea memoriei de scurta durata (memorare) sau a capacitatii de a-si concentra atentia; inflamarea gitului (senzatia unei dureri, a unei arsuri in git, raguseala) ; ganglioni limfatici la git sau sub unii muschi care pot fi descoperiti printr-o simpla palpare (ganglionii se gasesc pe partea laterala a gitului sau in cavitatile submusculare si au dimensiunea unui bob de mazare) ; dureri ale muschilor (o durere care se muta, senzatia de apasare, senzatia de slabiciune a miinilor, picioarelor, muschilor spinarii) ; artralgie, dureri foarte mari ale articulatiilor (senzatia de durere a articulatiilor fara a da semne de inroseala, umflaturi sau tulburari ale miscarilor) ; somnul care nu iti da senzatia de odihna si recapatare a puterilor; slabiciune, vlaguire dupa eforturi nesemnificative din punct de vedere fizic sau psihic, oboseala care dureaza mai mult de 24 de ore. Daca, dupa ce v-ati testat cu ajutorul parametrilor dati mai sus, ati descoperit ca puteti suferi de sindromul oboselii cronice, trebuie sa mergeti la medic. Mai inainte de toate trebuie sa excludeti toate afectiunile care sint insotite de oboseala de lunga durata - afectiunile sistemice (reumatism, tuberculoza pielii), infectiile cronice, patologia glandei tiroide, afectiunile psihice. Pentru bolnavii de sindrom al oboselii cronice sint caracteristice de asemenea unele semne de oboseala intelectuala, cum ar fi greutatile intimpinate in cautarea rapida a cuvintelor necesare in conversatie, imposibilitatea de a reproduce ceea ce tocmai au citit. Se observa de asemenea tulburari de vedere - imagini neclare, dureri ale ochilor, actiunea iritanta a luminii puternice. Pentru tulburarile din sfera psiho-emotionala sint caracteristice dispozitia proasta, enervarea, nelinistea, izbucnirea in lacrimi fara un motiv concret. Dintre simptomele somatice trebuie sa atragem atentia asupra ritmului cardiac (aritmie, tahicardie), durerilor de stomac, constipatiei sau diareei, tulburarilor ciclului menstrual. Care sint cauzele dezvoltarii acestei boli Patogeneza sindromului oboselii cronice recunoaste ca baza a acestuia teoriile infectioasa, imunitara si neuroendocrinologica. Cea mai apropiata de adevar si cea mai argumentata in acelasi timp este teoria psiho-neuroendocrinologica. Ca baza a acestei teorii patogeneza sindromului oboselii cronice ia conditia de tulburare a axei hipotalamo-hipofizare. Dupa cum se stie, hipotalamusul este o structura a creierului, prin care se realizeaza informatia care intra prin canalele senzoriale din mediul inconjurator si de asemenea informatia despre homeostaza (mediul interior al organismului). Hipotalamusul este un sistem polifunctional al autoreglarii si automatizarii proceselor neuroreglatorii, care se opun schimbarilor dinamice ale factorilor din mediul inconjurator si homeostaza. Hipotalamusul este legat cu adenohipofiza intr-un sistem unitar neuroendocrin, sensibil la schimbarile de natura exogenica si endogenica. Axa hipotalamo-hipofizara raspunde pentru imbunatatirea functionarii tuturor sistemelor organismului ca o rezistenta la factorii de stres de natura exogenica si endogenica si mentinerea balansului vegetativ. Printre factorii care determina tulburari ale corelatiei hipotalamo-hipofizare se numara incarcaturile psiho-emotionale, situatiile de stres de lunga durata, schimbarile cronobiologice (dereglari ale regimului de munca si odihna, munca pe timp de noapte, schimbarile de fus orar in timpul zborurilor transoceanice). Acestor factori le putem adauga o situatie nefavorabila din punct de vedere ecologic, actiunea razelor electromagnetice si ionice, care sint continute in produsele alimentare si in mijloacele chimice naturale, chiar in medicamente. Acestia si alti factori care actioneaza prin intermediul unor sisteme senzoriale determina niste reactii de raspuns in sistemele superioare de reglare ale sistemului nervos central si chiar tulburari de natura hipotalamo-hipofizaro-endocrina (ale glandelor suprarenale, ale tiroidei), care duc la tulburari de natura metabolica, imunitara, nervoasa si psihica (se caracterizeaza ca boli ale lipsei de adaptare). Rolul important al tulburarilor sistemului nervos central in patogeneza sindromului oboselii cronice ca o boala a lipsei de adaptare este confirmat de datele despre frecventa cazurilor de boala in timpul unor catastrofe naturale (urmarile din punct de vedere medical ale uraganului Andrew), in timpul unor actiuni de razboi (sindromul veteranilor razboiului din Golful Persic), in timpul catastrofelor ecologice (catastrofa de la Cernobil). Este de remarcat si cresterea relativa a numarului suferinzilor de sindromul oboselii cronice in marile orase ale tarilor bine dezvoltate din punct de vedere intelectual, dar si in rindul reprezentantilor straturilor societatii care nu exceleaza din punct de vedere social si economic. Cine sufera cel mai des de sindromul oboselii cronice Potrivit datelor oferite de statisticile medicale, intre 65 si 78 la suta dintre pacientii cu sindrom al oboselii cronice sint femeile aflate la virsta reproductiva (intre 18 si 50 de ani). O asemenea statistica este conditionata de un mecanism foarte complex al reglarii neuroendocrinologice a homeostazei organismului feminin, in particular al reglarii hipotalamo-hipofizaro-gonadice, pentru care sint caracteristice ciclicitatea cronobiologica, legaturile inverse senzoriale si poliorganice. Fiind complicat prin constructia si legaturile sale functionale, complexul neuroendocrinologic al femeii este mai sensibil la schimbarile mediului inconjurator si ale homeostazei. Pentru confirmarea acestei idei se pot aduce urmatoarele exemple: amenoreea din timpul razboiului, dezvoltarea sindromului hipotalamo-hipofizar in perioada de pubertate la fete ca urmare a unei tensiuni nervoase si psihice de lunga durata (starile de stres continuu la scoala sau in familie), a bolilor infectioase, a traumelor. Sindromul oboselii cronice printre femeile din SUA este raspindit in proportie de 0,8-2,5 la suta din numarul populatiei, in Italia - 0,28 la suta, iar in Australia - 0,04 la suta. Cum se trateaza sindromul oboselii cronice In zilele noastre exista citeva directii in tratarea sindromului oboselii cronice, dar cu toate acestea nici una dintre ele nu este determinata din punct de vedere patogenic si nici destul de eficace. Pentru cresterea capacitatii de munca fizica si psihica, pentru inlaturarea oboselii, pentru revenirea starii de buna dispozitie, cea mai eficienta este folosirea unor antidepresive naturale. De exemplu, foarte indicat este decoctul de sunatoare - un mijloc natural cunoscut inca din vechime pentru intarirea capacitatilor de aparare ale organismului. Un moment important in terapia sindromului oboselii cronice este scaderea starii de stres care insoteste in mod permanent ritmul dezordonat al vietii noastre. Pentru aceasta va ajuta preparatele care au la baza tranchilizatorii naturali. Nici un fel de medicament insa nu poate inlocui o alimentatie normala, echilibrata, adecvata eforturilor depuse si starii psihice si emotionale. O mare insemnatate au folosirea factorilor naturali de tratare, exercitiile fizice, elementele de psihoterapie care alcatuiesc un tratament determinat din punct de vedere patogenic al acestei boli. Pentru ca toate reactiile sistemelor de reglare neurovegetativ si neuroendocrin sint nespecifice (excitant nespecific - raspuns nespecific), si tratamentul indreptat catre restabilirea echilibrului rupt trebuie sa se opuna factorilor negativi cu actiune nespecifica. Asemenea proprietati au factorii naturali de tratament care intra in arsenalul fizioterapiei si reabilitarii medicale. Metodele fizioterapeutice sint naturale (tratamentul balneoclimateric) si artificiale (terapia cu raze laser, terapia cu lumina, hidroterapia) si au o serie de superioritati fata de terapia medicamentoasa. Ele nu produc alergii si boli de natura medicamentoasa, nu au efecte secundare, nu duc la dependenta de medicamente, sint asimilate usor de catre bolnav. Baia - mai buna decit somnul Cel mai bun tratament fizioterapeutic este intr-o statiune balneoclimaterica sau intr-un spital. In arsenalul metodelor recomandate intra ultrasunetele, electroanalgezia, diferite proceduri in apa. In conditii domestice va puteti organiza propria statiune balneoclimaterica. Mai inainte de toate un dus cu apa calda si rece in fiecare dimineata. Schimbarea regimului temperaturilor tonifica organismul, ii imbunatateste capacitatile de adaptare. Seara este recomandata o baie calda. Un efect uimitor are psihohidroterapia domestica. Iata reteta ei: la o baie cu apa calda (temperatura apei 25-30 de grade) trebuie sa adaugati 5 kilograme de sare obisnuita, grunjoasa si va cufundati dupa aceea in apele Marii Moarte (cine doreste altceva isi poate imagina orice). Stingeti lumina si odihniti-va intr-un intuneric si o liniste profunde 30-40 de minute. Este bine ca in acest timp sa ascultati un disc care sa aiba imprimate sunetele marii. Dupa cum s-a demonstrat prin experiment, cele 40 de minute ale unei asemenea proceduri cu actiune de recuperare sint egale cu sase ore de somn normal. Dintre celelalte metode fizioterapeutice trebuie sa amintim tratamentul cu raze ultraviolete. Dupa cum au observat cercetatorii americani, scaderea lungimii zilei, scaderea actiunii razelor ultraviolete ale soarelui coincid cu cresterea numarului de pacienti cu sindromul oboselii cronice. Soarele poate fi inlocuit cu solarul. Melanina prelucrata sub actiunea razelor ultraviolete intensifica activitatea de secretie a substantelor active din punct de vedere biologic, a mediatorilor, creste nivelul hormonilor glandelor suprarenale in singe. Cu toate acestea, inainte de a merge la solar, trebuie sa consultati un medic care sa vada daca nu exista oarece contraindicatii pentru o asemenea procedura. Unde se odihnesc suferinzii de sindromul oboselii cronice De foarte mare insemnatate este reabilitarea bolnavilor de sindromul oboselii cronice intr-o statiune, alegerea corecta a careia este deosebit de importanta pentru aceasta categorie de pacienti - de loc si anotimp depinde succesul tratamentului. Schimbarile de fus orar si de zone climaterice pot determina o agravare a procesului si pot duce la urmari de nedorit, pentru ca astfel de modificari drastice constituie un stres suplimentar pentru organismul care are nevoie de odihna. Procedeul de adaptare la un nou climat este insotit de o reorganizare a sistemelor neuroendocrinologic si imunitar. Schimbarile de temperatura, umiditate, lungime a zilelor, de activitate solara sint un puternic factor de stres. Daca un organism sanatos reactioneaza la asemenea schimbari prin reactii de adaptare, la un pacient cu sindromul oboselii cronice acest lucru conduce la o incarcatura suplimentara a sistemelor afectate si determina o crestere a disbalansului. Dupa tratamentul intr-o statiune balneoclimaterica sau chiar acasa cea mai indicata este convalescenta intr-un sanatoriu dintr-o zona cu clima obisnuita. In mod favorabil actioneaza asupra celor care sufera de sindromul oboselii cronice climatul din Muntii Carpati. In tratamentul care are loc intr-un sanatoriu bolnavilor cu acest sindrom li se aplica tot arsenalul de factori naturali de terapie, care duc la scaderea stresului, la fortificarea sistemelor nervos si imunitar. Aceste metode sint: diverse proceduri in apa, bai de aer, exercitii fizice etc. Deosebita atentie trebuie acordata folosirii terapiei cu radiu. Radiul continut in apele minerale ale unor statiuni este un izvor de raze alfa de mica intensitate. Radiul din apa care este folosita pentru baile bolnavilor (hidromasaj, pneumohidromasaj) duce la stralucirea pielii datorita particulelor alfa, sub actiunea carora are loc radioliza apei si a albuminelor. Produsele radiolizei sint stimulatorii actiunii T-limfocitelor, stimuleaza secretia de citochinine si de substante active din punct de vedere biologic. La pacientii care au fost tratati cu aceasta terapie s-a observat o crestere a imunitatii, o scadere a fenomenului de fibromialgie (pina la disparitia bolii), normalizarea somnului si cresterea capacitatii de munca. Caracterul cronic al procesului, absenta unor factori etiologici determinati si a unei teorii clare a patogenezei sindromului oboselii cronice necesita cautarea unor noi cai in tratarea acestei boli, cu folosirea atit a terapiei bazate pe medicamente, cit si pe metode naturale. Numai grija permanenta pentru sanatatea proprie, un regim normal de lucru si de odihna, o alimentatie echilibrata si bogata din punct de vedere nutritiv si o atmosfera psiho-emotionala favorabila va ajuta sa va impotriviti unei asemenea suferinte atit de grele, cum este sindromul oboselii cronice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pagini