Fructul Goji - sursa ta de energie şi tinereţe
De secole întregi, fructele Goji au fost folosite cu succes de către vindecătorii chineji în Medicina Tradiţională Chineză. Câteva doar dintre efectele fructelor de Goji sunt stimularea longevităţii, fortificarea sistemului imunitar, îmbunătăţirea acuităţii vizuale, stimularea activităţii sexuale, protejarea ficatului, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui.
Există multe legende despre fructele Goji în literatura chineză, însă una dintre cele mai cunoscute este cea a călugărilor care au trăit sănătoşi până la o vârstă neobişnuit de mare. Astfel, la vârsta de 80 de ani, călugării nu îşi pierduseră încă dinţii, iar părul încă nu le încărunţise. Cauza tinereţii lor se spune că erau fructele Goji care cădeau în fântâna mănăstirii.
Efectele fructelor Goji
Câteva dintre cele mai frecvent constatate efecte ale persoanelor care consumă fructe Goji sunt:
Energizant - te simţi tânăr şi revigorat,
Fortifiant al sistemului imunitar,
Echilibrare a nivelurilor hormonale,
Îmbunătăţeşte viaţa sexuală,
Reglează circulaţia sangvină.
Compoziţia nutriţională a fructelor Goji
Fructele Goji sunt considerate de cercetătorii în domeniul alimentaţiei fructele cu cea mai mare concentraţie de antioxidanţi.
Fructele Goji conţin cantităţi mari de caroten.
Fructele Goji conţin deasemenea aproape toţi aminoacizii (componentele de bază ale proteinei), multe minerale (incluzând Ca, Mg, P, Ge, Cr, Se, Zn, Cu), vitamine E, C, acizi graşi şi o mare varietate de polizaharide şi flavonoide, în special antocianozide.
Antocianozidele sunt antioxidanţi puternici care contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei capilare, la îmbunătăţirea structurii colagenului, acţionează împotriva inflamaţiilor, conferă imunitate bacteriană şi virală şi adaptarea sistemului imunitar şi reglarea regimului cardiovascular.
Fructele Goji conţin fitonutrienţi (numite polizaharide şi gliconutrienţi) care inhibă peroxidarea lipidelor.
Fructele Goji conţin şi cresc nivelul de SOD (superoxid dismutaza), care este un antioxidant care distruge radicalii liberi.
Fructele Goji conţin componente bogate în glutation, printre cei mai eficace antioxidanţi, care ajută celulele corpului uman să funcţioneze optim. Glutationul este peptida care conţine aminoacizii glicina, acid glutamic şi cisteina. Glutationulprevine îmbătrânirea precoce, prin efectul său de atenuare a toxinelor care invadează corpul. Nivelul de glutation scade odată cu înaintarea în vârstă, ducând la apariţia bolilor.
Aceşti nutrienţi ajută la formarea ţesutului muscular, regenerarea ADN-ului şi contribuie semnificativ la starea noastră generală de bine.
Fructele Goji pot fi consumate sub formă de fructe uscate, fructe proaspete, ingredient în salate, supe, ingredient în prăjituri, ciocolate, îngheţate, sucuri de fructe Goji, vin de fructe Goji, lichior de fructe Goji.
Când sunt consumate, fructele Goji au un efect energizant uşor de observat. O porţie de 25g de fructe de goji uscate pe stomacul gol, luate dimieaţa, ne umple de energie pe întreaga zi, corpul nostru făcând faţă mult mai uşor unei zi de muncă fizică sau intelectuală. Efectele energizant şi de bună dispoziţie pe care ni le oferă fructele Goji sunt rapid vizibile, deja de la primul consum.
Compoziţia fructelor Goji uscate (la 100g)
Element Valoare Pondere în norma zilnică
Energie 1461 kJ 17%
343,9 kcal
Proteine 12,1 g 24%
Carbohidraţi 57,82 g 60%
Grăsimi 0,73 g 1%
Fibre 7,78 g 43%
Calciu 110 mg 11%
Crom 79 mg 65%
Cupru 1,1 mg 55%
Fier 9,2 mg 50%
Magneziu 130 mg 325%
Potasiu 1600 mg 102%
Seleniu 0,17 mg
Sodiu 0,15 g
Zinc 2,1 mg 13%
Vitamina A 12600 IU 250%
Vitamina B1 27 mg 1800%
Vitamina B3 88 mg 440%
Vitamina B5 1,2 mg 12%
Vitamina C 148 mg 146%
Biotin 28 µg 9%
Descrierea arbustului Goji
Familia: Solanaceae
Conformaţie: Arbust
Înălţime: maxim 2.5m
Expoziţie solară: 100%
Sol: mediu-alcalin, neutru, acid
Rod: Fructe mici, de culoare portocalie, alungite, dulci.
Descrierea detaliată a plantei Goji
Goji este un arbust cu frunze căzătoare cu dimensiunile coroanei de aproximativ 2,5x2 m, cu viteza de creştere medie de 0.5m/an la maturitate, în condiţii de creştere optime. Când arbustul Goji este tânăr şi este expus la temperaturi de sub -23° C partea aeriană poate avea de suferit dar se reface din radacină. Goji înfloreşte începând din luna iunie şi fructifică începând cu luna august având perioade când are şi flori şi fructe. Florile sunt hermafrodite şi sunt polenizate de albine. Goji produce fructe chiar şi la vârsta de 2 ani, însă producţia semnificativă apare în anul 5-6 (aproximativ 2 kg fructe/plantă).
Planta Goji se cultivă uşor, nu are pretenţii mari faţă de sol (mediu – alcalin, neutru, acid), fructifică mai bine în sol cu drenaj bun. Planta Goji rezistă la secetă dar pentru fructificare bună vă recomandăm să evitaţi seceta excesivă. Goji agreează o poziţie însorită.
duminică, 19 septembrie 2010
luni, 23 august 2010
sâmbătă, 21 august 2010
DACA PRODUSELE SUNT DIN STRAINATATE ASTA NU INSEAMNA CA SUNT SI BUNE. MANCATI PRODUSE ROMANESTI FARA E-URI!
IMPORTANT
pentru sanatatea ta si a copilului tau!
Uitati-va cu atentie pe etichetele produselor alimentare si incearcati pe cat posibil sa eliminati cea ce este nociv pentru organism. Puteti consulta in continuare un studiu facut de "Clinica de Oncologie Infantila Dusseldorf".
ADAOSURI DEOCAMDATA INOFENSIVE
E100 E101 E103-105 E101 E121 E126 E130 E132 E140 E170 E180 E160-163 E174 E175 E236 E237 E238 E260 E262 E263 E200-203 E270 E290 E300 E301 E303 E322 E331 E382 E280-282 E305-E309 E413 E414 E480 E408 E410 E410 E400-406 E325 E327 E471 E472 E332-337 E420-422
ADAOSURI SUSPECTE:
E125, E141, E150, E171-173, E240, E241, E477
ADAOSURI PERICULOASE:
E102, E100, E120, E124
ADAOSURI POTENTIAL TOXICE:
Boli intestinale:
E220, E221, E222, E223, E224.
Tulburari de digestie:
E338, E339, E340, E341, E450, E461, E463, E465, E466, E407
Boli dermatologice:
E230, E231, E232, E233
Depletie vitamina B12:
E200
Metabolismul colesterolului:
E321, E320 (antioxidantul din margarina)
Boli neurologice:
E125, E310, E312
Boli ale aparatului bucal:
E330 (acid citric/sare de lamaie CEL MAI PERICULOS ADAOS CANCERIGEN!) din: SCHWEPPES de lamaie, mustar "AROMA", amestec de condimente MEZZO-MIX, conserva de raci si ciuperci, branza bombel.
ADAOSURI CANCERIGENE:
E131, E142, E210, E213, E214, E215, E216, E217, E239, E123 (FOARTE CANCERIGEN)
SUBSTANTE DE EVITAT:
E123, E100 din: bomboane SMARTIES, HARIBO, TREETS, crema frisca KRAFT, PUDING de vanilie cu E102, E100 (colorant alimentar)
VA RUGAM SA EVITATI CUMPARAREA PRODUSELOR CARE CONTIN ACESTE SUBSTANTE, CA SI CELE CARE CONTIN GLUTANAT DE SODIU E621 (ex: sosuri si supe concentrate - GALINA BLANCA, MAGGI, KNORR).
pentru sanatatea ta si a copilului tau!
Uitati-va cu atentie pe etichetele produselor alimentare si incearcati pe cat posibil sa eliminati cea ce este nociv pentru organism. Puteti consulta in continuare un studiu facut de "Clinica de Oncologie Infantila Dusseldorf".
ADAOSURI DEOCAMDATA INOFENSIVE
E100 E101 E103-105 E101 E121 E126 E130 E132 E140 E170 E180 E160-163 E174 E175 E236 E237 E238 E260 E262 E263 E200-203 E270 E290 E300 E301 E303 E322 E331 E382 E280-282 E305-E309 E413 E414 E480 E408 E410 E410 E400-406 E325 E327 E471 E472 E332-337 E420-422
ADAOSURI SUSPECTE:
E125, E141, E150, E171-173, E240, E241, E477
ADAOSURI PERICULOASE:
E102, E100, E120, E124
ADAOSURI POTENTIAL TOXICE:
Boli intestinale:
E220, E221, E222, E223, E224.
Tulburari de digestie:
E338, E339, E340, E341, E450, E461, E463, E465, E466, E407
Boli dermatologice:
E230, E231, E232, E233
Depletie vitamina B12:
E200
Metabolismul colesterolului:
E321, E320 (antioxidantul din margarina)
Boli neurologice:
E125, E310, E312
Boli ale aparatului bucal:
E330 (acid citric/sare de lamaie CEL MAI PERICULOS ADAOS CANCERIGEN!) din: SCHWEPPES de lamaie, mustar "AROMA", amestec de condimente MEZZO-MIX, conserva de raci si ciuperci, branza bombel.
ADAOSURI CANCERIGENE:
E131, E142, E210, E213, E214, E215, E216, E217, E239, E123 (FOARTE CANCERIGEN)
SUBSTANTE DE EVITAT:
E123, E100 din: bomboane SMARTIES, HARIBO, TREETS, crema frisca KRAFT, PUDING de vanilie cu E102, E100 (colorant alimentar)
VA RUGAM SA EVITATI CUMPARAREA PRODUSELOR CARE CONTIN ACESTE SUBSTANTE, CA SI CELE CARE CONTIN GLUTANAT DE SODIU E621 (ex: sosuri si supe concentrate - GALINA BLANCA, MAGGI, KNORR).
MIRACULOASA CATINA
Catina - aliment, miracol, sanatate, echilibru
Interviu cu Alexandru Costescu, medic specialist medicina generala, specializare homeopatie si fitoterapie. (Cabinet în cadrul farmaciilor Hofigal).
– Ce este catina?
– Denumirea stiintifica a catinei este Hippophae rhamnoides. Aceasta denumire (Hippophae) vine de la utilizarea care îi era atribuita în antichitate. Se folosea pentru buna întretinere a cailor de rasa, pentru a le asigura un par lucios si sporirea masei musculare. Înca din antichitate se cunosteau aceste efecte de polivitamina naturala, dar nu era folosita atît de mult în tratamentul afectiunilor umane.
Catina este un arbust stufos, foarte rezistent la umiditate, la seceta, la ger. Are însa nevoie de multa lumina directa, nu suporta umbra, iar la noi creste în special în zonele subcarpatice. Este cunoscuta si în strainatate sub denumirea de sea buckthorn (ghimpe de mare) pentru ca aceasta creste si pe litoral.
– Este cultivata special sau creste liber?
– La noi în tara sint zone în care se cultiva special pentru uzul farmaceutic. Dar acest arbust creste si liber în natura, însa nu multa lume stie cît de folositor este. Planta are un continut chimic de exceptie, poate cel mai bogat din lume.
În 1985, la Combinatul Chimic de la Giurgiu a avut loc un accident foarte grav. O explozie în urma careia au rezultat numerosi raniti arsi. Si pentru ca nu li s-au mai dat sanse de viata cîtorva dintre ei, a fost solicitat profesorul Brad, care a fost decan la Facultatea de Medicina din Tîrgu-Mures. A fost adus de urgenta la Bucuresti, cu un elicopter. Acesta fiind un foarte bun specialist, probabil cel mai preocupat de catina din Romania, a folosit alifie pe baza de catina pentru tratarea acestor arsuri. A stat si le-a pansat personal ranile astfel încît, în cîteva zile, s-au pus pe picioare si au scapat.
– Din ce componenta a arbustului de catina se prepara medicamentele?
– Medicamentele se prepara din fructele arbustului de catina care sint niste bobite mici, de culoare galbuie-portocalie.
– În ce afectiuni este recomandata?
– Catina se utilizeaza atît intern, cît si extern. Este o asa-zisa polivitamina naturala, deci are toate vitaminele liposolubile (A, D, E, K, F), contine betacaroteni, fitosteroli (hormoni vegetali), oligoelemente (K, Mg, Fe, Mn), lecitine si fosfolecitine, acizi grasi.
Catina are o cantitate extrem de mare de vitamina C. Din acest punct de vedere este comparabila cu macesele si contine o cantitate mult mai mare de vitamina C decît citricele. Pe lînga vitamina C are si carotenoizi, cantitati apreciabile de B, B1, B2, P, D, E, acid folic si multe alte substante chimice cu rol benefic asupra organismului.
Catina este foarte apreciata de pacientii cardiaci, fiind un trofic vascular si nervos, un protector coronarian.
Este recomandata în arsuri, degeraturi si unele dermatoze. Are o actiune antiscorbutica datorita continutului mare de vitamina C. De asemenea, catina are si actiune antiulceroasa.
Este un tonifiant general, un foarte bun antianemic, stimuleaza imunitatea organismului si se foloseste si în afectiuni mai grave ca neoplasmele. De asemenea, este un foarte bun cicatrizant administrat extern, ajutînd la vindecarea plagilor, avînd efect antiinflamator, usor bactericid si nutritiv. Se foloseste cu succes într-o gama larga de afectiuni, dar s-au observat rezultate deosebite fie în tulburarile hormonale aparute la menopauza, fie în tulburarile premenstruale sau menstruale (dureri, sîngerari exagerate). La menopauza, cînd scade secretia de hormoni feminini, încep sa apara diverse probleme gen bufeuri de caldura, transpiratie, care sint înlaturate de efectele catinei.
În plus, rezultate foarte bune s-au obtinut în osteoporoza, asociata cu o serie de tincturi. Deci si aici s-au obtinut rezultate cu adevarat spectaculoase în sensul ca dupa cure repetate la intervale de trei sau sase luni s-a constatat o ameliorare neta.
De asemenea, se folosea si în cremele pentru îngrijirea pielii, dar nu se cunostea exact compozitia ei. Însa se observa efectul de întinerire asupra tenului.
– Poate fi luata si preventiv, de persoane care nu sufera de ceva anume?
– Sigur ca da. Poate fi luata ca tonifiant general, ca antianemic. Poate fi luata chiar si de copii, de sportivi, de persoane vîrstnice care doresc sa se mentina în forma sau de adulti care sint stresati. Este un supliment alimentar care nu face altceva decît sa contribuie la starea de bine si de sanatate.
– Interfereaza cu alte medicamente?
– Nu interfereaza, ci dimpotriva. Noi le administram asociate cu alte medicamente. Si trebuie sa precizam, catina nu este un medicament de sinteza, ci un produs natural. Tot asa cum mîncam mere, portocale sau banane, tot asa putem sa luam si o cantitate de extract de catina.
– Cît dureaza o cura?
– În general, pentru a putea observa si rezultatele, se urmeaza o cura de trei luni. Se iau cam 2-3 capsule pe zi. Depinde, bineînteles, si de afectiune. Exista afectiuni pentru care este suficienta o perioada scurta, sint si afectiuni care necesita cure mai îndelungate. Cantitatea difera în functie de greutate si de alte afectiuni asociate. Începem cu cantitati mai mici pentru a vedea în ce masura tolereaza organismul catina, iar apoi crestem treptat cantitatea.
– Sub ce forma se administreaza?
– Este recomandabil sa fie folosita cît mai aproape de starea ei naturala. Fie fructele crude ca atare, fie extrase care sa cuprinda fructul întreg. Deci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba extractele uleioase de catina. Ceaiul are un efect mai slab pentru ca este un extract apos obtinut la o temperatura ridicata. Astfel, nu se extrag decît substantele care sint hidrosolubile, fiind excluse vitaminele liposolubile (A, B, E, K) care se pierd. Pentru ca se obtine si la temperatura înalta, ceaiul distruge anumite enzime. Din acest punct de vedere este preferabil maceratul la rece decît ceaiul fierbinte.
În farmacii se gaseste sub forma uleiului de catina, a picaturilor sau a capsulelor si se administreaza în functie de afectiunea de care sufera o persoana.
– Cît de cunoscuta este catina în strainatate?
– Actiunile favorabile ale catinei, pe lînga faptul ca au fost descoperite înca din antichitate, sint foarte cunoscute si în Germania, SUA, Canada, Ucraina, China, Rusia, unde este numita ananas siberian datorita sucului placut care se obtine din fructe.
Produsele din catina au fost utilizate si de catre astronautii sovietici deoarece, pe lînga proprietatile revigorante, catina creste rezistenta organismului la radiatiile cosmice.
Uleiul ce catina este, dupa uleiul de palmier, cel mai bogat material natural în carotenoide (în special în betacaroteni). Însa, spre deosebire de uleiul de palmier, uleiul de catina are si alte elemente benefice pentru organism.
Se recomanda asocierea uleiului de catina cu un alt adjuvant alimentar, spirulina. Datorita sinergismului reciproc, pot fi combatute cele mai dificile maladii ale civilizatiei: stres, hepatite si chiar cancer.
Interviu cu Alexandru Costescu, medic specialist medicina generala, specializare homeopatie si fitoterapie. (Cabinet în cadrul farmaciilor Hofigal).
– Ce este catina?
– Denumirea stiintifica a catinei este Hippophae rhamnoides. Aceasta denumire (Hippophae) vine de la utilizarea care îi era atribuita în antichitate. Se folosea pentru buna întretinere a cailor de rasa, pentru a le asigura un par lucios si sporirea masei musculare. Înca din antichitate se cunosteau aceste efecte de polivitamina naturala, dar nu era folosita atît de mult în tratamentul afectiunilor umane.
Catina este un arbust stufos, foarte rezistent la umiditate, la seceta, la ger. Are însa nevoie de multa lumina directa, nu suporta umbra, iar la noi creste în special în zonele subcarpatice. Este cunoscuta si în strainatate sub denumirea de sea buckthorn (ghimpe de mare) pentru ca aceasta creste si pe litoral.
– Este cultivata special sau creste liber?
– La noi în tara sint zone în care se cultiva special pentru uzul farmaceutic. Dar acest arbust creste si liber în natura, însa nu multa lume stie cît de folositor este. Planta are un continut chimic de exceptie, poate cel mai bogat din lume.
În 1985, la Combinatul Chimic de la Giurgiu a avut loc un accident foarte grav. O explozie în urma careia au rezultat numerosi raniti arsi. Si pentru ca nu li s-au mai dat sanse de viata cîtorva dintre ei, a fost solicitat profesorul Brad, care a fost decan la Facultatea de Medicina din Tîrgu-Mures. A fost adus de urgenta la Bucuresti, cu un elicopter. Acesta fiind un foarte bun specialist, probabil cel mai preocupat de catina din Romania, a folosit alifie pe baza de catina pentru tratarea acestor arsuri. A stat si le-a pansat personal ranile astfel încît, în cîteva zile, s-au pus pe picioare si au scapat.
– Din ce componenta a arbustului de catina se prepara medicamentele?
– Medicamentele se prepara din fructele arbustului de catina care sint niste bobite mici, de culoare galbuie-portocalie.
– În ce afectiuni este recomandata?
– Catina se utilizeaza atît intern, cît si extern. Este o asa-zisa polivitamina naturala, deci are toate vitaminele liposolubile (A, D, E, K, F), contine betacaroteni, fitosteroli (hormoni vegetali), oligoelemente (K, Mg, Fe, Mn), lecitine si fosfolecitine, acizi grasi.
Catina are o cantitate extrem de mare de vitamina C. Din acest punct de vedere este comparabila cu macesele si contine o cantitate mult mai mare de vitamina C decît citricele. Pe lînga vitamina C are si carotenoizi, cantitati apreciabile de B, B1, B2, P, D, E, acid folic si multe alte substante chimice cu rol benefic asupra organismului.
Catina este foarte apreciata de pacientii cardiaci, fiind un trofic vascular si nervos, un protector coronarian.
Este recomandata în arsuri, degeraturi si unele dermatoze. Are o actiune antiscorbutica datorita continutului mare de vitamina C. De asemenea, catina are si actiune antiulceroasa.
Este un tonifiant general, un foarte bun antianemic, stimuleaza imunitatea organismului si se foloseste si în afectiuni mai grave ca neoplasmele. De asemenea, este un foarte bun cicatrizant administrat extern, ajutînd la vindecarea plagilor, avînd efect antiinflamator, usor bactericid si nutritiv. Se foloseste cu succes într-o gama larga de afectiuni, dar s-au observat rezultate deosebite fie în tulburarile hormonale aparute la menopauza, fie în tulburarile premenstruale sau menstruale (dureri, sîngerari exagerate). La menopauza, cînd scade secretia de hormoni feminini, încep sa apara diverse probleme gen bufeuri de caldura, transpiratie, care sint înlaturate de efectele catinei.
În plus, rezultate foarte bune s-au obtinut în osteoporoza, asociata cu o serie de tincturi. Deci si aici s-au obtinut rezultate cu adevarat spectaculoase în sensul ca dupa cure repetate la intervale de trei sau sase luni s-a constatat o ameliorare neta.
De asemenea, se folosea si în cremele pentru îngrijirea pielii, dar nu se cunostea exact compozitia ei. Însa se observa efectul de întinerire asupra tenului.
– Poate fi luata si preventiv, de persoane care nu sufera de ceva anume?
– Sigur ca da. Poate fi luata ca tonifiant general, ca antianemic. Poate fi luata chiar si de copii, de sportivi, de persoane vîrstnice care doresc sa se mentina în forma sau de adulti care sint stresati. Este un supliment alimentar care nu face altceva decît sa contribuie la starea de bine si de sanatate.
– Interfereaza cu alte medicamente?
– Nu interfereaza, ci dimpotriva. Noi le administram asociate cu alte medicamente. Si trebuie sa precizam, catina nu este un medicament de sinteza, ci un produs natural. Tot asa cum mîncam mere, portocale sau banane, tot asa putem sa luam si o cantitate de extract de catina.
– Cît dureaza o cura?
– În general, pentru a putea observa si rezultatele, se urmeaza o cura de trei luni. Se iau cam 2-3 capsule pe zi. Depinde, bineînteles, si de afectiune. Exista afectiuni pentru care este suficienta o perioada scurta, sint si afectiuni care necesita cure mai îndelungate. Cantitatea difera în functie de greutate si de alte afectiuni asociate. Începem cu cantitati mai mici pentru a vedea în ce masura tolereaza organismul catina, iar apoi crestem treptat cantitatea.
– Sub ce forma se administreaza?
– Este recomandabil sa fie folosita cît mai aproape de starea ei naturala. Fie fructele crude ca atare, fie extrase care sa cuprinda fructul întreg. Deci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba extractele uleioase de catina. Ceaiul are un efect mai slab pentru ca este un extract apos obtinut la o temperatura ridicata. Astfel, nu se extrag decît substantele care sint hidrosolubile, fiind excluse vitaminele liposolubile (A, B, E, K) care se pierd. Pentru ca se obtine si la temperatura înalta, ceaiul distruge anumite enzime. Din acest punct de vedere este preferabil maceratul la rece decît ceaiul fierbinte.
În farmacii se gaseste sub forma uleiului de catina, a picaturilor sau a capsulelor si se administreaza în functie de afectiunea de care sufera o persoana.
– Cît de cunoscuta este catina în strainatate?
– Actiunile favorabile ale catinei, pe lînga faptul ca au fost descoperite înca din antichitate, sint foarte cunoscute si în Germania, SUA, Canada, Ucraina, China, Rusia, unde este numita ananas siberian datorita sucului placut care se obtine din fructe.
Produsele din catina au fost utilizate si de catre astronautii sovietici deoarece, pe lînga proprietatile revigorante, catina creste rezistenta organismului la radiatiile cosmice.
Uleiul ce catina este, dupa uleiul de palmier, cel mai bogat material natural în carotenoide (în special în betacaroteni). Însa, spre deosebire de uleiul de palmier, uleiul de catina are si alte elemente benefice pentru organism.
Se recomanda asocierea uleiului de catina cu un alt adjuvant alimentar, spirulina. Datorita sinergismului reciproc, pot fi combatute cele mai dificile maladii ale civilizatiei: stres, hepatite si chiar cancer.
vineri, 20 august 2010
REMEDII NATURISTE
Siropul de cătină.
Sucul de cătină este un adjuvant renumit într-o alimentaţie variată şi echilibrată care redă tonusul în caz de oboseală generală, în surmenaj, în convalescenţă. Mai ales că este un tonic natural. Sucul de cătină ajută pe sportivi în timpul eforturilor, pe copii pe durata creşterii şi în timpul examenelor, pe adulţi în viaţa activă şi pe cei în vârstă care sunt în scădere de formă.
În China se produc sucuri de cătină speciale pentru sportivi, mai ales pentru atleţii care au concurat la Jocurile Olimpice de la Seul. În această ţară sunt fabricate circa 200 de asemenea sucuri în diferite combinaţii, iar în Europa există mai multe produse alimentare care conţin cătină în sucuri, în gemuri, suplimente vitaminice, etc.
Se ştie că fructele de cătină (bace) sunt foarte bogate în vitamina C de la 100-300 mg/ 100g fructe şi chiar 600 mg la unele specii. Mai conţine vitamina E, carotenoide (Betacaroten) şi mai ales licopen. Ele mai conţin mai mult de 18 acizi aminaţi şi peste 24 de alte elemente (acizi graşi esenţiali, fitosteroli, azot, fosfor, fier, mangan, bor, calciu, etc.
La ora actuală se fabrică şi creme pentru aplicaţii topice asupra arsurilor, escarelor.
Ruşii produceau chiar creme pentru astronauţii lor pentru a-i proteja de radiaţiile cosmice.
Cum se obţine siropul de cătină.
Pentru obţinerea siropului de cătină se selectează fructele cele mai portocalii, adică cele mai coapte şi e bine ca sucul să fie extras chiar în ziua colectării. Se spală fructele sub jet de apă, apoi ele sunt presate la rece în nişte storcătoare speciale. Sucul obţinut, fără să i se adauge apă, se introduce în agitatoare speciale cu cuve din inox, unde se adaugă zahăr sau miere de albine spre a-l îndulcii. Agitarea poate dura chiar 16 ore, după care siropul se ambalează în sticle închise ermetic.
Siropul de cătină obţinut prin presare la rece se consumă diluat cu apă minerală sau cu alte sucuri naturale: 1 lingură dimineaţa şi una la prânz. Acest sirop nu se administrează seara, deoarece fiind un energizant, s-ar putea să vă pierdeţi somnul.
Calităţi terapeutice.
-Siropul de cătină dilată vasele inimii şi fluidifică sângele.
-Protejează pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a radiaţiilor (contra radiaţiilor folosite în tratarea cancerului).
-Ajută la vindecarea psoriazisului şi zonei Zoster.
-Întăreşte sistemul imunitar şi creşte rezistenţa la efort fizic şi intelectual.
-Biotrofic şi stimulator de excepţie.
-Antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi.
-Precursor al serotoninei, un hormon cerebral cu rol vasodilatator, care controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină- întuneric şi procesul de micţiune nocturnă.
-Depurativ de excepţie, elimină uraţii şi alte substanţe toxice.
-Diuretic şi purgativ, putând fi folosit în tratarea afecţiunilor renale.
-Măreşte capacitatea de memorare şi concentrare.
-Eficace în anemii (conţine vitamine din complexul B), astenii şi în cazuri de lipsa poftei de mâncare.
-Are efect hipocolesterolemiant, scade cantitatea de trigliceride din sânge.
-Se poate folosi în diabet insulino-dependent având efecte hipoglicemiante.
-Are acţiune hepatotrofică, fiind indicat în hepatite şi ciroze hepatice.
-Indicat în tratamente geriatrice, datorită acizilor graşi ne saturaţi cu rol în producerea de prostaglandine, cu rol în permeabilitatea membranei celulare, împiedecând îmbătrânirea şi ridarea tenului.
Remedii populare pentru pietrele la rinichi.
Coada calului (infuzie). 1 linguriţă de coada calului se pune în 200 ml de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol. După o jumătate de oră se poate lua micul dejun. Beţi această infuzie timp de 2-3 luni fără pauză.
Seminţe de morcov. 1 lingură de seminţe de morcov se pun în 250 ml apă clocotită. Se acopere şi se lasă să stea timp de 10 ore, după care se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar de 5-6 ori pe zi, de preferat înaintea meselor cu o jumătate de oră.
Păstârnac. 2 linguri de rădăcină de păstârnac tăiată mărunt se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă timp de 15 minute apoi se strecoară. Se bea de 4 ori pe zi, înainte de fiecare masă, câte un sfert de pahar îndulcit cu miere.
Se pot folosi şi frunzele 2 linguriţe de frunze la 250 ml apă clocotită (sau chiar seminţe pisate o jumătate de linguriţă). Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară.
Pătrunjel. 1 linguriţă de rădăcină de pătrunjel mărunţită şi 1 lingură de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă acoperit pentru 2-3 ore apoi se strecoară.
Se bea câte un pahar în 3 doze, înainte de mese, cu înghiţituri mici. Iarna se poate folosi pătrunjel uscat pentru infuzia pregătită în acelaşi fel.
Strugurii contra cancerului.
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois SUA au descoperit recent în struguri (Vitis vinifera) vre-o 10 flavonoide noi, care ar conferii boabelor de struguri o activitate anticanceroasă mult mai marcantă decât li se atribuiau până în prezent. Rezultatele unui studiu în vitro, arată că aceste noi flavonoide inhibă activitatea unei enzime- toposomeraza II- care joacă un rol esenţial în apariţia cancerului.
În medicina clasică, se folosesc anthraciclină şi etopozidă, inhibitori sintetici ai toposomerazei II, pentru a trata unele cancere, cum ar fi maladia Hodgin. Substanţele care aparţin clasei de inhibitori ai toposomerazei II pot să frâneze multiplicarea celulelor canceroase şi chiar să suprime tumorile.
Elvira Gonzales de Meija, care a făcut parte din echipa care se ocupa de problema strugurilor, subliniază că flavonoidele din struguri acţionează în sinergie pentru a produce efectul anticanceros, ceea ce înseamnă că activitatea lor conjugată este mult mai marcantă decât dacă s-ar lua aceste flavonoide separat. De aceia este preferabil de a mânca struguri decât să luăm extracte care nu conţin toate flavonoidele care se găsesc în bobiţele delicioase.
Noile flavonozide izolate din struguri sunt cyanidinele, myricetina şi rutina. Rezultatele studiului arată că activitatea anticanceroasă a acestor substanţe (care sunt polifenoli) este mai mare decât a reserveratrolului, un alt component din strugure căruia i s-a atribuit deja proprietăţi chimico profilactice (prevenirea cancerului şi a tulburărilor cardio-vasculare). Efectele lor ar fi egale şi chiar mai puternice decât polifenolii din ceaiul verde.
Ventrilica (Veronica officinalis.
Denumiri populare: ventricea, matrice, vindrilică, buruiană de cel perit.
Descriere: Plantă vivace, ramificată care se târăşte pe pământ. Tijele de 15-30 cm sunt cilindrice, culcate, ale căror vârfuri de ridică. Frunzele sunt opuse, ovale, uşor peţiolate şi dantelate. Ele se termină în spice: au un luciu argintiu. Frunzele cad uşor când sunt atinse. Florile sunt de un albastru pal sau alb rozalii, cu bractee dispuse în ciorchini axilari, dar puţin compacte. Fructul
Sucul de cătină este un adjuvant renumit într-o alimentaţie variată şi echilibrată care redă tonusul în caz de oboseală generală, în surmenaj, în convalescenţă. Mai ales că este un tonic natural. Sucul de cătină ajută pe sportivi în timpul eforturilor, pe copii pe durata creşterii şi în timpul examenelor, pe adulţi în viaţa activă şi pe cei în vârstă care sunt în scădere de formă.
În China se produc sucuri de cătină speciale pentru sportivi, mai ales pentru atleţii care au concurat la Jocurile Olimpice de la Seul. În această ţară sunt fabricate circa 200 de asemenea sucuri în diferite combinaţii, iar în Europa există mai multe produse alimentare care conţin cătină în sucuri, în gemuri, suplimente vitaminice, etc.
Se ştie că fructele de cătină (bace) sunt foarte bogate în vitamina C de la 100-300 mg/ 100g fructe şi chiar 600 mg la unele specii. Mai conţine vitamina E, carotenoide (Betacaroten) şi mai ales licopen. Ele mai conţin mai mult de 18 acizi aminaţi şi peste 24 de alte elemente (acizi graşi esenţiali, fitosteroli, azot, fosfor, fier, mangan, bor, calciu, etc.
La ora actuală se fabrică şi creme pentru aplicaţii topice asupra arsurilor, escarelor.
Ruşii produceau chiar creme pentru astronauţii lor pentru a-i proteja de radiaţiile cosmice.
Cum se obţine siropul de cătină.
Pentru obţinerea siropului de cătină se selectează fructele cele mai portocalii, adică cele mai coapte şi e bine ca sucul să fie extras chiar în ziua colectării. Se spală fructele sub jet de apă, apoi ele sunt presate la rece în nişte storcătoare speciale. Sucul obţinut, fără să i se adauge apă, se introduce în agitatoare speciale cu cuve din inox, unde se adaugă zahăr sau miere de albine spre a-l îndulcii. Agitarea poate dura chiar 16 ore, după care siropul se ambalează în sticle închise ermetic.
Siropul de cătină obţinut prin presare la rece se consumă diluat cu apă minerală sau cu alte sucuri naturale: 1 lingură dimineaţa şi una la prânz. Acest sirop nu se administrează seara, deoarece fiind un energizant, s-ar putea să vă pierdeţi somnul.
Calităţi terapeutice.
-Siropul de cătină dilată vasele inimii şi fluidifică sângele.
-Protejează pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a radiaţiilor (contra radiaţiilor folosite în tratarea cancerului).
-Ajută la vindecarea psoriazisului şi zonei Zoster.
-Întăreşte sistemul imunitar şi creşte rezistenţa la efort fizic şi intelectual.
-Biotrofic şi stimulator de excepţie.
-Antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi.
-Precursor al serotoninei, un hormon cerebral cu rol vasodilatator, care controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină- întuneric şi procesul de micţiune nocturnă.
-Depurativ de excepţie, elimină uraţii şi alte substanţe toxice.
-Diuretic şi purgativ, putând fi folosit în tratarea afecţiunilor renale.
-Măreşte capacitatea de memorare şi concentrare.
-Eficace în anemii (conţine vitamine din complexul B), astenii şi în cazuri de lipsa poftei de mâncare.
-Are efect hipocolesterolemiant, scade cantitatea de trigliceride din sânge.
-Se poate folosi în diabet insulino-dependent având efecte hipoglicemiante.
-Are acţiune hepatotrofică, fiind indicat în hepatite şi ciroze hepatice.
-Indicat în tratamente geriatrice, datorită acizilor graşi ne saturaţi cu rol în producerea de prostaglandine, cu rol în permeabilitatea membranei celulare, împiedecând îmbătrânirea şi ridarea tenului.
Remedii populare pentru pietrele la rinichi.
Coada calului (infuzie). 1 linguriţă de coada calului se pune în 200 ml de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol. După o jumătate de oră se poate lua micul dejun. Beţi această infuzie timp de 2-3 luni fără pauză.
Seminţe de morcov. 1 lingură de seminţe de morcov se pun în 250 ml apă clocotită. Se acopere şi se lasă să stea timp de 10 ore, după care se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar de 5-6 ori pe zi, de preferat înaintea meselor cu o jumătate de oră.
Păstârnac. 2 linguri de rădăcină de păstârnac tăiată mărunt se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă timp de 15 minute apoi se strecoară. Se bea de 4 ori pe zi, înainte de fiecare masă, câte un sfert de pahar îndulcit cu miere.
Se pot folosi şi frunzele 2 linguriţe de frunze la 250 ml apă clocotită (sau chiar seminţe pisate o jumătate de linguriţă). Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară.
Pătrunjel. 1 linguriţă de rădăcină de pătrunjel mărunţită şi 1 lingură de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă acoperit pentru 2-3 ore apoi se strecoară.
Se bea câte un pahar în 3 doze, înainte de mese, cu înghiţituri mici. Iarna se poate folosi pătrunjel uscat pentru infuzia pregătită în acelaşi fel.
Strugurii contra cancerului.
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois SUA au descoperit recent în struguri (Vitis vinifera) vre-o 10 flavonoide noi, care ar conferii boabelor de struguri o activitate anticanceroasă mult mai marcantă decât li se atribuiau până în prezent. Rezultatele unui studiu în vitro, arată că aceste noi flavonoide inhibă activitatea unei enzime- toposomeraza II- care joacă un rol esenţial în apariţia cancerului.
În medicina clasică, se folosesc anthraciclină şi etopozidă, inhibitori sintetici ai toposomerazei II, pentru a trata unele cancere, cum ar fi maladia Hodgin. Substanţele care aparţin clasei de inhibitori ai toposomerazei II pot să frâneze multiplicarea celulelor canceroase şi chiar să suprime tumorile.
Elvira Gonzales de Meija, care a făcut parte din echipa care se ocupa de problema strugurilor, subliniază că flavonoidele din struguri acţionează în sinergie pentru a produce efectul anticanceros, ceea ce înseamnă că activitatea lor conjugată este mult mai marcantă decât dacă s-ar lua aceste flavonoide separat. De aceia este preferabil de a mânca struguri decât să luăm extracte care nu conţin toate flavonoidele care se găsesc în bobiţele delicioase.
Noile flavonozide izolate din struguri sunt cyanidinele, myricetina şi rutina. Rezultatele studiului arată că activitatea anticanceroasă a acestor substanţe (care sunt polifenoli) este mai mare decât a reserveratrolului, un alt component din strugure căruia i s-a atribuit deja proprietăţi chimico profilactice (prevenirea cancerului şi a tulburărilor cardio-vasculare). Efectele lor ar fi egale şi chiar mai puternice decât polifenolii din ceaiul verde.
Ventrilica (Veronica officinalis.
Denumiri populare: ventricea, matrice, vindrilică, buruiană de cel perit.
Descriere: Plantă vivace, ramificată care se târăşte pe pământ. Tijele de 15-30 cm sunt cilindrice, culcate, ale căror vârfuri de ridică. Frunzele sunt opuse, ovale, uşor peţiolate şi dantelate. Ele se termină în spice: au un luciu argintiu. Frunzele cad uşor când sunt atinse. Florile sunt de un albastru pal sau alb rozalii, cu bractee dispuse în ciorchini axilari, dar puţin compacte. Fructul
miercuri, 18 august 2010
ARBUSTUL DE CATINA
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Catina (Hippophae rhamnoides) este este un miracol al naturii. Fructele contin multa
vitamina C, dar si vitaminele A, B, E, F, P, K, saruri minerale, calciu, fosfor, magneziu,
sodiu, hidrati de carbon si acizi organici, precum si ulei de exceptionala valoare
terapeutica. Toate aceste fac din catina o adevarata farmacie a naturii, contribuind la
vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului prin dublarea efectului
medicamentelor folosite.
Cel mai valoros insa este uleiul care se obtine din fruct. Din fructele de pe un hectar se poate
obtine ulei in valoare de 150.000 de euro. Este indiscutabil cea mai profitabila cultura.
Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita
intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare,
avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea
inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici.
Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai.
Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa.
Introdusa recent in cultura ecologica din Romania, catina alba se cultiva in prezent pe mai
bine de 100.000 de hectare. Una din cele mai mari plantatii din tara se gaseste in judetul
Bacau.
O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de
pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prim
a productie este intr-al cincilea an de la plantare.
1 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Zonare
Zona foarte favorabila: Dealurile Munteniei si Moldovei; Valea raului Siret; Valea raului Buzau;
Delta Dunarii;
Zona favorabila: Toate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite si aerisite.
Soiurile apartin subspeciei carpatica: Bogdanesti (extratimpuriu - 8 t/ha); Ciumasi (tardiv - 19
t/ha); Dos
pinesti
(extratimpuriu - 16 t/ha);
Delta PR
(mijlocie - 9 t/ha);
Delta 60 M
(tardiv - 15 t/ha);
Delta fara spini
(tardiv - 13 t/ha);
Oniscani
(extratimpuriu - 13 t/ha);
Sfantu Gheorghe
3 (timpuriu -
13 t/ha);
Sfantu Gheorghe
4
(tardiv - 20 t/ha);
Serpeni
(extratimpuriu - 23 t/ha);
Serbanesti
(timpuriu -12 t/ha);
Vibratina
(extratimpuriu - 12 t/ha)
Amplasarea se face pe solurile aerisite si insorite; valorifica solurile slab productive, degradate
si chiar saraturate; nu sunt favorbile solurile umbrite
Sisteme de conducere:
2 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
In plantatii intensive - sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunchi. in plantatiile extensive
- sunt indicate formele globuloase.
Infiintarea plantatiei
In perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa perena furajera (trifoi sau
lucerna). Apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea. Terenul se fertilizeaza cu
30 tone ingrasamant organic obtinut intr-o ferma ecologica de animale sicare este livrat pe
baza de contact. Si se executa aratura la 25-30 cm.
Producere material saditor:
Se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au fost cultivate dupa metode
ecologice cel putin o generatie. Butasii lemnificati trebuie sa aibe lungimea de 20-22 cm pentru
teren neirigat si 16-17 cm pe teren irigat.
Plantarea: epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme; se asigura o planta
mascula la 8 plante femele; se planteaza in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti;
la plantare se adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din
pamantul din groapa.
Taierile de formare si rodire. Imediat dupa plantare se va executa taierea de formare in
functie de tipul de coroana; taierile de rodire se executa toamna sau primavara, la cep (de pe
jumatate din numarul de ramuri de schelet).
Irigarea
Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelungita cat si la excesul de umiditate;
3 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Tratamentele bolilor si daunatorilor
Pentru protectia plantelor sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale
aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru.
Recoltare
Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe ramura; un
muncitor poate recolta intr-o zi intre 5 si 10 kg; culegerea fructelor incepe in luna august si se
cotinua pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie); la inceputul maturizarii ele au
cantitatea cea mai mare de vitamina C.
Congelarea:
Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se gongeleaza la -35 grade C.
Rezultate economice
Suprafetele pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de mare. In primul an de plantatie,
cheltuielile pentru un hectar sunt de 1.700-2.000 euro reprezentand pretul butasilor, circa 1.700
bucati/ha. In fiecare an se mai cheltuiesc inca 200-300 euro la hectar pentru a acoperi lucrarile
de intretinere.
Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu o perioada de crestere in al
10-lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 25 de ani.
4 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt
transformate in pulbere (foarte ceruta de japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage
uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica.
Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe la
hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha.
Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei extras din fructele de
catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 euro si 500 euro.
In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete
la hectar.
Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200 litri, pretul variind intre 150 si
500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins
cu orice alta cultura.
La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic.
5 / 5
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Catina (Hippophae rhamnoides) este este un miracol al naturii. Fructele contin multa
vitamina C, dar si vitaminele A, B, E, F, P, K, saruri minerale, calciu, fosfor, magneziu,
sodiu, hidrati de carbon si acizi organici, precum si ulei de exceptionala valoare
terapeutica. Toate aceste fac din catina o adevarata farmacie a naturii, contribuind la
vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului prin dublarea efectului
medicamentelor folosite.
Cel mai valoros insa este uleiul care se obtine din fruct. Din fructele de pe un hectar se poate
obtine ulei in valoare de 150.000 de euro. Este indiscutabil cea mai profitabila cultura.
Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita
intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare,
avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea
inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici.
Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai.
Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa.
Introdusa recent in cultura ecologica din Romania, catina alba se cultiva in prezent pe mai
bine de 100.000 de hectare. Una din cele mai mari plantatii din tara se gaseste in judetul
Bacau.
O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de
pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prim
a productie este intr-al cincilea an de la plantare.
1 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Zonare
Zona foarte favorabila: Dealurile Munteniei si Moldovei; Valea raului Siret; Valea raului Buzau;
Delta Dunarii;
Zona favorabila: Toate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite si aerisite.
Soiurile apartin subspeciei carpatica: Bogdanesti (extratimpuriu - 8 t/ha); Ciumasi (tardiv - 19
t/ha); Dos
pinesti
(extratimpuriu - 16 t/ha);
Delta PR
(mijlocie - 9 t/ha);
Delta 60 M
(tardiv - 15 t/ha);
Delta fara spini
(tardiv - 13 t/ha);
Oniscani
(extratimpuriu - 13 t/ha);
Sfantu Gheorghe
3 (timpuriu -
13 t/ha);
Sfantu Gheorghe
4
(tardiv - 20 t/ha);
Serpeni
(extratimpuriu - 23 t/ha);
Serbanesti
(timpuriu -12 t/ha);
Vibratina
(extratimpuriu - 12 t/ha)
Amplasarea se face pe solurile aerisite si insorite; valorifica solurile slab productive, degradate
si chiar saraturate; nu sunt favorbile solurile umbrite
Sisteme de conducere:
2 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
In plantatii intensive - sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunchi. in plantatiile extensive
- sunt indicate formele globuloase.
Infiintarea plantatiei
In perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa perena furajera (trifoi sau
lucerna). Apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea. Terenul se fertilizeaza cu
30 tone ingrasamant organic obtinut intr-o ferma ecologica de animale sicare este livrat pe
baza de contact. Si se executa aratura la 25-30 cm.
Producere material saditor:
Se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au fost cultivate dupa metode
ecologice cel putin o generatie. Butasii lemnificati trebuie sa aibe lungimea de 20-22 cm pentru
teren neirigat si 16-17 cm pe teren irigat.
Plantarea: epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme; se asigura o planta
mascula la 8 plante femele; se planteaza in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti;
la plantare se adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din
pamantul din groapa.
Taierile de formare si rodire. Imediat dupa plantare se va executa taierea de formare in
functie de tipul de coroana; taierile de rodire se executa toamna sau primavara, la cep (de pe
jumatate din numarul de ramuri de schelet).
Irigarea
Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelungita cat si la excesul de umiditate;
3 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Tratamentele bolilor si daunatorilor
Pentru protectia plantelor sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale
aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru.
Recoltare
Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe ramura; un
muncitor poate recolta intr-o zi intre 5 si 10 kg; culegerea fructelor incepe in luna august si se
cotinua pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie); la inceputul maturizarii ele au
cantitatea cea mai mare de vitamina C.
Congelarea:
Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se gongeleaza la -35 grade C.
Rezultate economice
Suprafetele pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de mare. In primul an de plantatie,
cheltuielile pentru un hectar sunt de 1.700-2.000 euro reprezentand pretul butasilor, circa 1.700
bucati/ha. In fiecare an se mai cheltuiesc inca 200-300 euro la hectar pentru a acoperi lucrarile
de intretinere.
Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu o perioada de crestere in al
10-lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 25 de ani.
4 / 5
Catina alba, cea mai profitabila cultura
Written by Administrator
Thursday, 22 May 2008 11:04 - Last Updated Thursday, 22 May 2008 11:22
Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt
transformate in pulbere (foarte ceruta de japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage
uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica.
Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe la
hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha.
Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei extras din fructele de
catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 euro si 500 euro.
In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete
la hectar.
Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200 litri, pretul variind intre 150 si
500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins
cu orice alta cultura.
La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic.
5 / 5
Abonați-vă la:
Postări (Atom)