REMEDII NATURISTE

Siropul de cătină.


Sucul de cătină este un adjuvant renumit într-o alimentaţie variată şi echilibrată care redă tonusul în caz de oboseală generală, în surmenaj, în convalescenţă. Mai ales că este un tonic natural. Sucul de cătină ajută pe sportivi în timpul eforturilor, pe copii pe durata creşterii şi în timpul examenelor, pe adulţi în viaţa activă şi pe cei în vârstă care sunt în scădere de formă.

În China se produc sucuri de cătină speciale pentru sportivi, mai ales pentru atleţii care au concurat la Jocurile Olimpice de la Seul. În această ţară sunt fabricate circa 200 de asemenea sucuri în diferite combinaţii, iar în Europa există mai multe produse alimentare care conţin cătină în sucuri, în gemuri, suplimente vitaminice, etc.

Se ştie că fructele de cătină (bace) sunt foarte bogate în vitamina C de la 100-300 mg/ 100g fructe şi chiar 600 mg la unele specii. Mai conţine vitamina E, carotenoide (Betacaroten) şi mai ales licopen. Ele mai conţin mai mult de 18 acizi aminaţi şi peste 24 de alte elemente (acizi graşi esenţiali, fitosteroli, azot, fosfor, fier, mangan, bor, calciu, etc.

La ora actuală se fabrică şi creme pentru aplicaţii topice asupra arsurilor, escarelor.

Ruşii produceau chiar creme pentru astronauţii lor pentru a-i proteja de radiaţiile cosmice.

Cum se obţine siropul de cătină.

Pentru obţinerea siropului de cătină se selectează fructele cele mai portocalii, adică cele mai coapte şi e bine ca sucul să fie extras chiar în ziua colectării. Se spală fructele sub jet de apă, apoi ele sunt presate la rece în nişte storcătoare speciale. Sucul obţinut, fără să i se adauge apă, se introduce în agitatoare speciale cu cuve din inox, unde se adaugă zahăr sau miere de albine spre a-l îndulcii. Agitarea poate dura chiar 16 ore, după care siropul se ambalează în sticle închise ermetic.

Siropul de cătină obţinut prin presare la rece se consumă diluat cu apă minerală sau cu alte sucuri naturale: 1 lingură dimineaţa şi una la prânz. Acest sirop nu se administrează seara, deoarece fiind un energizant, s-ar putea să vă pierdeţi somnul.

Calităţi terapeutice.

-Siropul de cătină dilată vasele inimii şi fluidifică sângele.

-Protejează pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a radiaţiilor (contra radiaţiilor folosite în tratarea cancerului).

-Ajută la vindecarea psoriazisului şi zonei Zoster.

-Întăreşte sistemul imunitar şi creşte rezistenţa la efort fizic şi intelectual.

-Biotrofic şi stimulator de excepţie.

-Antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi.

-Precursor al serotoninei, un hormon cerebral cu rol vasodilatator, care controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină- întuneric şi procesul de micţiune nocturnă.

-Depurativ de excepţie, elimină uraţii şi alte substanţe toxice.

-Diuretic şi purgativ, putând fi folosit în tratarea afecţiunilor renale.

-Măreşte capacitatea de memorare şi concentrare.

-Eficace în anemii (conţine vitamine din complexul B), astenii şi în cazuri de lipsa poftei de mâncare.

-Are efect hipocolesterolemiant, scade cantitatea de trigliceride din sânge.

-Se poate folosi în diabet insulino-dependent având efecte hipoglicemiante.

-Are acţiune hepatotrofică, fiind indicat în hepatite şi ciroze hepatice.

-Indicat în tratamente geriatrice, datorită acizilor graşi ne saturaţi cu rol în producerea de prostaglandine, cu rol în permeabilitatea membranei celulare, împiedecând îmbătrânirea şi ridarea tenului.



Remedii populare pentru pietrele la rinichi.

Coada calului (infuzie). 1 linguriţă de coada calului se pune în 200 ml de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol. După o jumătate de oră se poate lua micul dejun. Beţi această infuzie timp de 2-3 luni fără pauză.

Seminţe de morcov. 1 lingură de seminţe de morcov se pun în 250 ml apă clocotită. Se acopere şi se lasă să stea timp de 10 ore, după care se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar de 5-6 ori pe zi, de preferat înaintea meselor cu o jumătate de oră.

Păstârnac. 2 linguri de rădăcină de păstârnac tăiată mărunt se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă timp de 15 minute apoi se strecoară. Se bea de 4 ori pe zi, înainte de fiecare masă, câte un sfert de pahar îndulcit cu miere.

Se pot folosi şi frunzele 2 linguriţe de frunze la 250 ml apă clocotită (sau chiar seminţe pisate o jumătate de linguriţă). Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară.

Pătrunjel. 1 linguriţă de rădăcină de pătrunjel mărunţită şi 1 lingură de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă acoperit pentru 2-3 ore apoi se strecoară.

Se bea câte un pahar în 3 doze, înainte de mese, cu înghiţituri mici. Iarna se poate folosi pătrunjel uscat pentru infuzia pregătită în acelaşi fel.



Strugurii contra cancerului.

Cercetătorii de la Universitatea din Illinois SUA au descoperit recent în struguri (Vitis vinifera) vre-o 10 flavonoide noi, care ar conferii boabelor de struguri o activitate anticanceroasă mult mai marcantă decât li se atribuiau până în prezent. Rezultatele unui studiu în vitro, arată că aceste noi flavonoide inhibă activitatea unei enzime- toposomeraza II- care joacă un rol esenţial în apariţia cancerului.

În medicina clasică, se folosesc anthraciclină şi etopozidă, inhibitori sintetici ai toposomerazei II, pentru a trata unele cancere, cum ar fi maladia Hodgin. Substanţele care aparţin clasei de inhibitori ai toposomerazei II pot să frâneze multiplicarea celulelor canceroase şi chiar să suprime tumorile.

Elvira Gonzales de Meija, care a făcut parte din echipa care se ocupa de problema strugurilor, subliniază că flavonoidele din struguri acţionează în sinergie pentru a produce efectul anticanceros, ceea ce înseamnă că activitatea lor conjugată este mult mai marcantă decât dacă s-ar lua aceste flavonoide separat. De aceia este preferabil de a mânca struguri decât să luăm extracte care nu conţin toate flavonoidele care se găsesc în bobiţele delicioase.

Noile flavonozide izolate din struguri sunt cyanidinele, myricetina şi rutina. Rezultatele studiului arată că activitatea anticanceroasă a acestor substanţe (care sunt polifenoli) este mai mare decât a reserveratrolului, un alt component din strugure căruia i s-a atribuit deja proprietăţi chimico profilactice (prevenirea cancerului şi a tulburărilor cardio-vasculare). Efectele lor ar fi egale şi chiar mai puternice decât polifenolii din ceaiul verde.



Ventrilica (Veronica officinalis.

Denumiri populare: ventricea, matrice, vindrilică, buruiană de cel perit.

Descriere: Plantă vivace, ramificată care se târăşte pe pământ. Tijele de 15-30 cm sunt cilindrice, culcate, ale căror vârfuri de ridică. Frunzele sunt opuse, ovale, uşor peţiolate şi dantelate. Ele se termină în spice: au un luciu argintiu. Frunzele cad uşor când sunt atinse. Florile sunt de un albastru pal sau alb rozalii, cu bractee dispuse în ciorchini axilari, dar puţin compacte. Fructul