marți, 24 noiembrie 2015

Jan Akkerman - Minor Details 2011

kitaro & Jon Anderson Lady of dreams

Bliss - They made story

Bliss - Quiet Letters

Bliss - Wish You Were Here

BLISS - Afterlife

Bliss - No One Built This Moment

Jon Anderson - The More You Know 1998

Toltec by Jon Anderson

Olias Complete Album by Jon Anderson

Smallcreep's Day by Mike Rutherford

Gary Brooker - No More Fear Of Flying [1979]

Procol Harum - Something Magic [Full album, 1977]

Procol Harum - Grand Hotel [Full Album, 1973]

Procol Harum - A Salty Dog

duminică, 1 noiembrie 2015

Queen - Who Wants to Live Forever

Queen-These Are The Days Of Our Lives

John Lennon - Imagine Pentru toti tinerii din tara asta de la 0 la 100 de ani

Queen - Bohemian Rhapsody NOI VREM SPITALE NU CATREDALE

Oare cat va mai suportam Manelisti

Odihnitiva in pace

luni, 10 august 2015

Blackfield - Blackfield

Steve Morse - High Tension Wires

Albert King & Stevie Ray Vaughan — In Session

WATERBOYS "Live" / 2007

The Waterboys- This Is The Sea

The Waterboys - The Pan Within Unplugged

JEFFREY LEE PIERCE - WILDWEED [1985]

Big Big Train, The Underfall Yard, Master James Of St. George

Big Big Train master of time

Big Big Train - The Wide Open Sea

Big Big Train - Victorian Brickwork

Big Big Train - English Electric Part 2 - East Coast Racer

Big Big Train - English Electric Part 1

THE FLOWER KINGS - Desolation Rose

duminică, 26 iulie 2015

Norah Jones

Christopher Cross - "Sailing"

Michael McDonald - Motown

Bread - The Best of Bread (1973)

SIMON AND GARFUNKEL

James Taylor's Greatest Hits

Badfinger - PERFECTION- Pete Ham & Tom Evans

Moody Blues - The Keys of Kingdom 1991

THE MOODY BLUES -- Long Distance Voyager -- 1981

luni, 20 iulie 2015

Violeaz-o pe mă-ta cinci minute, mă, psihopatule! Sigur o să-i placă! MA ALATUR !

M-am gândit, mă, rataţilor, dacă are rost să vă vorbesc frumos, omeneşte. Dar, n-are. Vouă, mă, violatorilor, am să vă vorbesc exact aşa cum sunteţi învăţaţi în nenorocirea aia de cotlon din Văleni în care vă zbateţi şi acum. Am să vă vorbesc pe înţelesul vostru de progenituri degratate genetic, de golănaşi jerpeliţi veniţi din familii în care rasa umană nu mai există de multă vreme în stare pură. Nu mai există din pricina alcoolului şi a prostiei care v-au intrat, din străbuni, în sângele ăla de violatori. M-am gândit dacă are rost să vă explic logic ceva, ca să înţelegeţi şi voi, masculilor feroce din mizeria aia de sat din Vaslui unde v-au fătat mămucile voastre (la care revin imediat), ce crimă aţi făcut. Dacă are sens să vă spun argumentat pe lege, pe tratate psihiatrice, pe manuale despre cei şapte ani de-acasă câtă groază şi scârbă de viaţă aţi injectat în sufletul şi în mintea unei femei, pe care aţi violat-o în grup, cu orele, mă, animalelor! M-am gândit, mă, viermilor, care doar printr-o eroare genetică de neexplicat semănaţi cu noi, oamenii, dacă ar trebui să vă vorbesc despre credinţă, despre păcatul îngrozitor pe care l-aţi făcut nu doar în faţa unei sărmane pe care aţi nenorocit-o pe viaţă. Dar şi în faţa unui Dumnezeu, despre care am convingerea că îi va fi până şi Lui silă să vă mai judece. M-am gândit, mă, psihopaţilor, să vă întreb ce, dracu, înţelegeţi voi la slujbele de duminică, la care aud că vă duceţi ca nişte adevăraţi oameni credincioşi de la ţară, aşa cum vă duceţi şi la violat. M-am gândit să vorbesc cu voi despre şcoală, despre ce naiba aţi învăţat, mă, jegoşilor, până la 18, 20, 23 de ani? Ce-aţi văzut, mă, la nenorociţii ăia de profesori care v-au „educat” şi v-au trecut clasa atâţia ani? Ani în care am convingerea că aţi fost la fel de animale ca şi acum. Ani în care dascălii ăia plătiţi din banii mei să vă înveţe pe voi, mă, idioţilor, măcar să vă scrieţi numele, s-au făcut că nu văd ce loaze sunteţi. Ce criminali în serie vă pregătiţi să deveniţi. S-au făcut că nu văd pentru că, Dumnezeule!, voi sunteţi copiii ăia din familii de gospodari, nu? Voi sunteţi băieţii ăia buni, cu maşini şi case mari în sat, nu? Voi sunteţi stâlpii satului ăla blestemat, care aţi furat ceva prin Germania, v-aţi întors acasă cu doi euro şi v-a explodat masculinitatea în voi, nu? Mamele voastre sunt ţaţele alea cu feţele tâmpe, urâte şi proaste ca dracu, întinse de tot satul, nu? Până au rămas gravide cu voi şi le-au luat nişte alcoolici, pe care i-au păcălit că sunteţi odraselele lor, nu? Mămicile voastre sunt toantele alea care-şi puneau fusta aia bună pe ele şi baticul legat în vârful capului şi alergau la şcolile voastre ratate, cu găinile tăiate, pârlite şi înfăşurate-n ziare, ca să-i ducă ceva bun lu’ doamna profesoara, nu? Aşa, ca să vă-nţelegeţi cu toţii frumos acolo, ca-ntre oameni gospodari de la ţară, să terminaţi şi voi câteva clase, mă, violatorilor! Voi sunteţi găşculiţa aia de şapte bărbaţi vânjoşi, masculii-masculilor, taurii comunali, viitorul satului ăla de rahat în care trăiţi, nu? Voi sunteţi visul oricărei târfuliţe de pe uliţă, născute şi ea, ca şi voi şapte, din violuri şi incesturi, nu? Voi sunteţi vedetele uliţei, tati, ăia care f... tot ce prind, ăia care îşi trag tot timpul câte o gagică oficială, pe care şi-o aleg după cât de proastă şi de uşuratică e, nu? C-aşa-i frumos în satul ăla cu mulţi depravaţi în care v-aţi născut voi, mă, violatorilor, nu-i aşa? Aşa ştiţi voi şi distrusele cu care credeţi voi că vă iubiţi că trăiesc oamenii normali, nu? Aşa faceţi voi judecăţile, mă, puşcăriaşilor (pentru că aţi fost şi fiţi sigur că veţi mai fi foarte curând nişte puşcăriaşi!), în mizeria aia de sat în care locuiţi: după câte femei puteţi viola, după cât de alcoolici sunteţi, după cât de mult puteţi fura, după cât de tare vă bateţi femeile, după câtă prostie emanaţi prin toţi porii, după cât de tari sunteţi în gură voi cu mamele şi cu gaşca voastră de rataţi! Voi sunteţi şmecherii lumii, mă, violatorilor, în creierele voastre spălate de spirt filtrat prin pâine, nu? M-am gândit, mă, scursurilor, să vă spun că aţi făcut unul dintre cele mai oribile lucruri pe care le poate face un om lăsat chiar şi degeaba pe pământ. M-am gândit să vă spun că absolut nimic din lumea asta nu poate explica şi scuza ferocitatea, desfrâul, demenţa cu care voi, şapte animale cât uşa de mari, aţi prins o fată firavă, aţi sechestrat-o şi aţi vioalt-o ca ultimii criminali care înfundă puşcăriile lumii. Cum aţi putut, mă, târâturelor, s-o auziţi cum vă imploră să n-o mai umiliţi, iar voi să continuaţi? Cum aţi putut, mă, terminaţilor, să o vedeţi cum leşină de două ori, în timp ce voi o violaţi? Cum aţi putut, mă, degeneraţilor, să turnaţi alcool peste trupul fetei care ajunsese, atunci, un cadavru în mâinile voastre infecte? M-am gândit, mă, mizerabilor, să vă explic că nici fata aceea şi nicio altă femeie normală din lumea asta nu-şi doresc ca bărbaţii din jurul lor să le violeze. M-am gândit să vă spun că ceea ce aţi făcut voi cu mămicile voastre proaste şi găşculiţa voastră de masculi şi târfuliţe din sat, după ce aţi violat-o ca nişte sadici pe copila aceea, este mai mizerabil decât fapta pentru care sunteţi, acum, judecaţi. M-am gândit să vă explic, mă, violatorilor, că voi nu mai meritaţi să ieşiţi vreodată din puşcării, pentru că îmi e foarte clar că n-aveţi nicio şansă să vă recuperaţi, fiind crescuţi de nişte părinţi care cred că violul e ceva mişto, că voi n-aveţi nicio vină, că amărâta aia de care v-aţi bătut joc e de vină, că şi-a căutat-o ea cu lumânarea, că, Dumnezeule!, voi aţi fost atraşi într-o capcană de aia pe care aţi violat-o până a rămas inconştientă. M-am gândit să vă spun că n-ar trebui să mai ieşiţi vreodată din beciurile temniţelor, numai pentru că n-ar mai trebui să fiţi lăsaţi să priviţi, nu doar să atingeţi vreodată o femeie. M-am gândit, mă, viermilor, să vă spun ce înseamnă să fii cu adevărat un bărbat, să fii cu adevărat un om. M-am gândit să vă spun multe, mă, bestiilor, dar cred că n-are rost. Sunteţi prea proşti şi odioşi ca să pricepeţi ceva. Ce pot să vă promit e că n-o să scăpaţi! N-o să scăpaţi nici dacă va fi să facem noi, oamenii normali, dreptate până la capăt cu voi. N-o să scăpaţi de înfundat pe viaţă puşcăriile, nici dacă va fi să schimbăm toate legile ţării ăsteia în care noi vrem să trăim ca nişte oameni normali, în care noi vrem să ne creştem copiii printre valori, nu printre violatori! N-o să scăpaţi, mă, descreieraţilor, nici acolo unde o să fiţi aruncaţi! Pentru că-n beciurile de după gratii, mă, rataţilor, o să vă îndeplinească golanii de golani, ăia care voi nu sunteţi, toate dorinţele voastre sexuale bolnave de progenituri făcute la băutură. P.S. 1: "Stimaţi" procurori şi judecători care aţi considerat că cei şapte violatori - care ar trebui pedepsiţi şi pentru crimă, distrugând pe veci viaţa unei tinere - trebuie judecaţi în libertate, pentru dumneavoastră am doar câteva cuvinte: nici voi n-o să scăpaţi! P.S. 2: Mesaj pentru cei şapte violatori - Burada Silviu (21 ani), Avadanei Silviu (22 ani), Bolboceanu Petrică (23 ani), Burlacu Paul Andrei (28 ani), Surleac Ioan (20 ani), Rotaru Alin Dumitru (18 ani) şi Boicu Ionuţ Bogdan (21 ani). Mă, bestiilor, ştim că vă pasionează Facebook-ul, aşa că ne-am gândit să vă arătăm noi, oamenii care vrem să trăim normal, cum se face, cu adevărat, dreptate. Pentru voi am pregătit special nişte mesaje pe Facebook. Le puteţi găsi căutând aici #violulecrima

joi, 16 iulie 2015

Nu vi se pare cunoscuta situatia ?

Pilotii  orbi”, de Mircea Eliade, 1937

     Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea” politicã  de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Că s-a furat ca în  codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor
alogene, cã  s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si  învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime  împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei  neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate.  Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916-1918 – lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor. Dar cred cã este o crimã care nu va mai putea fi niciodatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã  a statului românesc modern.
       Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la  întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate  înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei:
pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o  simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate,  de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai
grav,  care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii  care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.
      Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe  care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nostru este  condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile  sau marile afaceri, micile  sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte. Nici nu mai  gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea  sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vãd, nu mai aud, nu  mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor politice, instinctul statal,  s-a stins.
        Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice  care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni sã înteleagã  de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât  de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã, statele acestea pier,  dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã aceea, cetãtenii fostelor  state
glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi  de popoare vecine.
        Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a  înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi vedeau  de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai istoria
stia  cã  nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de aceea capitalã: instinctul statal. 
Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu  care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de  bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui  neam.
Clasa conducãtorilor nostri politici, departe de a dovedi aceastã  resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i  stã în putintã ca sã-si prelungeascã puterea. Ei nu gândesc la altceva decât  la
milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva  miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci  în faptul cã mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se  resemneze.
       Sã amintim numai câteva fapte si vom întelege de când ne conduc pilotii  orbi.
       Cel dintâi lucru pe care l-au fãcut iugoslavii dupã rãzboi a fost sã  colonizeze Banatul românesc aducând în masã de-a lungul frontierei cele mai  pure elemente sârbesti. Iugoslavii, atunci ca si acum, erau departe de a avea linistea si coheziunea politicã pe care am fi putut-o avea noi: problema croatã izbucnise cu violentã. Cu toate acestea, stiind cã adevãrata granitã nu e cea însemnatã pe hãrti, ci limita pânã unde se poate întinde un neam (Nae Ionescu) – au fãcut tot ce le-a stat în putintã ca sã deznationalizeze judetele românesti. Si se pare cã au reusit. În orice caz,  acum, la granita Banatului, stau masive colonizãri sârbesti, sate care nu  existau la conferinta pãcii….
       La “plebiscitul” din 1918-1919, toate satele svãbesti au votat alipirea la  România Mare. S-a obtinut astfel o impresionantã majoritate. Nici un guvern  român n-a fãcut, însã, nimic pentru aceste elemente germanice,
singurii  aliati sinceri pe care i-am fi putut avea ca sã contrabalansãm elementele  maghiare. Dimpotrivã, de la unire încoace sasii si svabii au fost necontenit  umiliti – iar ungurii favorizati. (Ce imbecil complex de
inferioritate am  dovedit, fiindu-ne teamã de unguri!)
       În 1918 sasii nu se întelegeau cu svabii. Am fi putut profita de aceste  neîntelegeri. N-am profitat. Dimpotrivã, am fãcut tot ce ne-a stat în putintã ca sã accelerãm unirea tuturor elementelor germanice. Si astãzi, sasii si svabii sunt uniti – si sunt împotriva noastrã.
       Ungurii au colonizat granita încã din 1920, desi si astãzi se gãsesc înapoia  acestei centuri de fier nu stiu câte sute de mii de români. Noi n-aveam  nevoie de colonizãri, pentru cã toate satele de pe frontierã sunt
românesti.  În schimb, am stat cu mâinile în sân si am privit cum se întãreste elementul  evreiesc în orasele din Transilvania, cum Deva s-a maghiarizat complet, cum  Tara Oasului s-a pãrãginit, cum s-au fãcut colonizãri de plugari evrei în  Maramures, cum au trecut pãdurile din Maramures si Bucovina în mâna evreilor  si maghiarilor etc., etc.
       Cei 10.000 de tãrani români veniti din Ungaria continuã sã moarã de foame.  Am luat sate de români din Banat si am colonizat Cadrilaterul – în loc sã  pãstrãm pe bãnãteni acolo unde sunt si sã aducem la frontiera bulgarã numai  macedoneni, singurii care rãspund la cutit cu toporul si la insulte cu  carabina. Astãzi româncele bãnãtene cersesc în Balcic…
       Dintre toate minoritãtile noastre, în afarã de armeni, numai turcii erau cei  mai inofensivi; i-am lãsat sã plece. Pãmânturile lor, în bunã parte, au  intrat în stãpânirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat.
Ceva  mai mult. Am lãsat pe bulgari sã-si cumpere si sã cultive pãmânt pânã la  Gurile Dunãrii. Pilotii orbi s-au fãcut unealta celei mai înspãimântãtoare crime împotriva  fiintei statului românesc: înaintarea elementului slav din josul Dunãrii  spre Deltã si Basarabia.
N-a fost  un singur om politic român care sã înteleagã cã ultima noastrã nãdejde, asa  cum suntem înconjurati de oceanul slav, este sã ne împotrivim cu toate  puterile unirii slavilor dunãreni cu slavii din Basarabia. În loc sã alungãm  elementul bulgãresc din întreaga Dobroge – noi am colonizat pur si simplu  Gurile Dunãrii cu grãdinari bulgari.
În acelasi  timp, pilotii orbi au deschis larg portile Bucovinei si Basarabiei. De la  rãzboi încoace, evreii au cotropit satele Maramuresului si Bucovinei si au  obtinut majoritatea absolutã în toate orasele Basarabiei. Ceva mai grav:  rutenii s-au coborât de-a lungul Basarabiei si astãzi mai au foarte putin  sã-si dea mâna cu bulgarii care au suit pe Dunãre. Reni este punctul de  unire a celor douã populatii slave – pe pãmânt  românesc.
       Imediat dupã rãzboi, în Basarabia românii reprezentau 68% din populatie.  Astãzi, dupã statisticile oficiale, ei sunt numai 51%. Elitele politice  românesti, în loc sã se intereseze de-aproape de problema
Ucrainei prin încurajarea agitatiilor separatiste – asa cum au fãcut guvernele austriece
pânã la rãzboi, încurajând sistematic pe ruteni ca sã loveascã în români si în poloni – s-au multumit sã tolereze întinderea ucrainienilor nu numai în Bucovina, dar si în Basarabia.
       În anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru  provincia lor (Galitia), care ar fi trebuit sã devinã semi-autonomã în  reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Românii
bucovineni  de atunci au stiut sã se apere (în Constituanta austriacã de la Kremsir).  Dar rutenii, dupã rãzboiul cel mare, au gãsit un neasteptat aliat în pilotii  orbi ai României care, în loc sã lupte pentru revendicãrile
ucrainiene dincolo de Nistru (crearea statului-tampon Ucraina) si-au arãtat prietenia fatã de acesti slavi lãsându-i sã se înmulteascã peste mãsurã în Bucovina si sã coboare cât mai jos în Basarabia. Astãzi, un savant ucrainean de la universitatea din Varsovia, refugiat politic, expune la seminarul de geografie din Berlin hãrti ale viitorului stat ucrainean în care se gãsesc înglobate Bucovina si Basarabia. Nãdãjduiesc cã la ceasul când stiu  lucrurile acestea, prietenul care mi-a atras atentia asupra hãrtilor  profesorului ucrainean (profesor la universitatea din Varsovia) a izbutit sã  le fotografieze pe toate – pentru ca sã facem amândoi dovada, dacã va fi  nevoie.
         Inutil sã mai continui.
       Si am fost stãpânit de acest înspãimântãtor sentiment al inutilitãtii în tot  timpul cât am scris paginile de fatã. Stiu foarte bine cã ele nu vor avea  nici o urmare. Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar  democratii cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor  spune cã “administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de  pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate l+au putut împiedica  pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind 100.000 de greci  în Anatolia. Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când  au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte 10 sate  pe an. Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea  germanã!
       Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor,  încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându-le  sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci  pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un  stat, nu mai vede.
       Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”, “ fascism”,  “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi  apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã
risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi  absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu  anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea  puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri  sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea,  tenacitatea, geniul.
      Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii orbi!  Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã, politicianizatã pânã-n mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu sã  treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un joc nou, sã  rezolve alte hârtii, sã facã alte legi. Acelasi joc si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea  noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar  restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi  româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier  satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba  nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii  nationale.
      Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri barbare etc. Uitând,  sãracii, cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu grâu si peste si
nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru o datã cu introducerea secarei (la sfârsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grâului. Au  venit
apoi fanariotii care au introdus porumbul – slãbind considerabil  rezistenta tãranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea pânã în secolul XVI  bere),
austriecii în Ardeal si “cultura” în Principate au adus sifilisul.
Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politicã si  administrativã. Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste  sãrat; cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul  si pestele acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul cã  la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în loc sã coste 5 lei), cã  putrezesc vagoane întregi de peste ca sã nu scadã pretul, cã în loc sã se  recolteze 80 vagoane pe zi din lacurile din jurul Brãilei se recolteazã  numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e cã  tãranul nu mai mãnâncã, de vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia  de pe malul Dunãrii e
seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine)  zeci de milioane pe medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu  chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.
      Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al românului. Sãrmanul român luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã obositã care bate tot  mai rar si tot mai stins. Adevãrul e acesta: neamul românesc nu mai are  rezistenta sa legendarã de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia  cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrãnit, care  mãnâncã grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuicã. Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau ca rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul
sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar  trebui sã ne dea de gândit.
   ...Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu bunãvointã; numai cã,
asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele slave scurgându-se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lãsând locul  altor neamuri… Nu simt cã s-au schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care  pe alocuri nici nu mai pare româneascã.
       Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã nu are importantã numãrul  evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar  un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini -  nu mai are mult de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu istoria…
Că pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã.  Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic  român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat. Si  asta e destul ca sã începi sã plângi.

Mircea  Eliade; articol apãrut în Vremea, nr. 505, 19 septembrie 1937.

PRIMARII NOSTRII

http://vid1.stirileprotv.ro/2014/10/20/61585909-2.mp4

marți, 7 iulie 2015



VITAMINE

Vitamina
Rol fiziologic
Surse
A
cresterea si repararea tesuturilor uzate, intretinerea pielii, protejeaza mucoasele bucala, nazala, protejeaza organismul impotriva poluantilor, intervine in dezvoltarea oaselor si a dintilor
lapte, oua, untura si ficat de peste, legume colorate (rosii, morcovi)
B1
producerea de energie in ciclurile metabolice, ajuta digerarea carbohidratilor; esentiala in buna functionare a sistemului nervos, a muschilor, a inimii, creste pofta de mancare
carne, legume, paine integrala, lapte, oua, fructe, legume uscate
B2
necesara pentru metabolismul carbohidratilor, al lipidelor si al proteinelor, pentru formarea nticorpilor i a eritrocitelor, mentinerea acuitatii vizuale, prevenind oboseala ochilor, mentine tonuul general si imbunatateste calitatea pielii si a parului
viscere, lapte, oua, cereale, mazare, spanac, rosii
B3
imbunatateste circulatia, reduce colesterolul, mentine buna unctionare a sistemului nervos, intra in metabolismul proteinelor, carbohidratilor si lipidelor, scade tensiunea, creeaza un  bun tonus general
cereale, viscere, carne
B6
necesara pentru descompunerea aminoacizilor, pentru sinteza de noi lanturi polipeptidice, intra in metabolismul lipidelor si carbohidratilor, in formarea de anticorpi, mentine tonusul sistemului nervos central, sanatatea pielii , reduce spasmele musculare, durerile de picioare, starea de ingreunare a mainilor
cereale, viscere, carne, sintetizata de flora intestinala
B12
ajuta la formarea eritrocitelor, prevenind anemia, intervine in metabolismul lipidic, proteic si al carbohidratilor, mentine tonusul sistemului nervos, si intensifica cresterea fizica
ficat, muschi, rinichi, albus de ou, paine integrala
Acid pantotenic
participa la reactiile care au ca rezultat eliberarea energiei din principiile alimentare, faciliteaza actiunea altor vitamine, creste rezistenta la stress, prin tonifierea sistemului nervos si a sistemului imunitar
larg raspandit in toate alimentele
Acid folic
intra in compozitia coenzimei A, cu rol in metabolismul energetic, ajuta la formarea eritrocitelor, la cresterea si inmultirea celullor somatice
larg raspandit in toate alimentele
C
Acidul ascorbic este esential pentru sanatatea dintilor, oaselor si mobilitatea articulatiilor, intervine la sudarea fracturilor, creste rezistenta la infectii, ofera elasticitate vaselor sanguine, si imbunatateste absorbtia Fe. Este unul dintre cei mai importanti, cautati, ieftini, Naturali si folositi antioxidanti. Impiedica conversia nitratilor in agneti cancerigeni
citrice, salata verde, vegetale, mere, coacaze, spnac, varza, cartofi
D
faciliteaza absorbtia si fixarea calciului si fosforului in osteoblaste, conferind tarie oaselor, dintilor, stabilizeaza acivitatea istemului nervos central, imbunatteste activitatea inimii
lapte, oua, untura si ficat de peste, ciuperci. Se sintetizeza din substantele cu schelet sterolic prin iraiere cu razele solare ultrviolete
E
Este, alaturi de acidul ascorbic, unul dintre cei mai buni antioxidanti, prevenind imbatranirea celulelor, intervine in bsorbtia oxigenului de catre eritrocite cand necesitatile o cer, scade oboseala, previne si dizolva cheagurile de sange din vasele sanguine. Este indirect un agent anaboliznt Natural, prin inducerea sintezei de testosteron, hormon puternic anabolizant
uleiuri vegetale, paine integrala

Vancouver Sleep Clinic - Winter

City and Colour - The Hurry And The Harm

City and Colour - Little Hell

sâmbătă, 6 iunie 2015

Gerry Rafferty - Night Owl

Gerry Rafferty - Over My Head

Gerry Rafferty - Snakes & Ladders .

Gerry Rafferty - Can I Have My Money Back. FULL ALBUM. *HQ AUDIO*.1971

Gerry Rafferty - City To City

On an Island David Gilmour Full Album 2006

David Gilmour - First Solo Album

David Gilmour - So Far Away

David Gilmour - No Way

Bon Iver - NPR Concert [

Elbow - My Very Best

elbow - Fly Boy Blue / Lunette

sâmbătă, 25 aprilie 2015

Compot de sfecla rosie

Rezultatele unor cercetari medicale arata faptul ca un consum regulat de compot de sfecla rosie previne dezvoltarea tumorilor maligne, datorita actiunii imbunatatite a ficatului ce face posibila curata organismului de toxine si de alte "deseuri", indepartand constipatia si alte probleme cu intestinele.
Sfecla rosie, alimentul ideal pentru gripa
Medicina traditionala rusa considera compotul de sfecla rosie drept cel mai bun medicament non-medical pentru hipertensiune arteriala, deoarece normalizeaza tensiunea arteriala pentru o perioada mai lunga de timp, si este extrem de util in tratamentul aterosclerozei.
Metoda de preparare este foarte simpla. Aveti nevoie de:
1 Borcan de sticla de 3 litri
700 de grame de sfecla rosie decojita
2 linguri de faina de secara sau neagra
200 grame de zahar (zaharul se poate inlocui cu miere, aceeasi cantitate)
100 grame de stafide
Cel mai sanatos mod de a consuma sfecla rosie
Sfecla spalata si curatata de coaja se taie cubulete nu foarte mari (cum se vede in imagine), si se asaza in borcan. Adaugati apoi stafidele, cele 2 linguri de faina si zaharul sau mierea.
Umpleti borcanul cu apa fiarta si racita, amestecand foarte bine continutul. Acoperiti borcanul cu un tifon, astfel incat sa poata sa respire. Se lasa la temperatura camerei timp de 6-7 zile. In timul acestor zile este necesar sa amestecati continutul de 2-3 ori pe zi, iar daca este necesar, indepartati spuma.
Dupa scurgerea celor sapte zile se agita amestecul bine apoi se strecoara prin tifon si astfel veti obtine compotul de sfecla rosie. Consuma 3-4 linguri de trei ori pe zi, inainte de mese.
Cum sa folosesti sfecla rosie astfel incat sa iti vindeci ficatul
In 20 de zile va veti alege cu un ficat curatat si pregatit sa lupte cu toxinele. Luati o pauza de trei luni si repetati tratamentul pentru a va mentine sanatosi si liberi de orice depozite toxice. Compotul se pastreaza pe toata perioada la frigider.
Aceasta metoda este aplicata si in prezent de catre medicii din unele spitale din Rusia, intrucat are rezultate excelente, nu numai pentru curatarea ficatului, dar, de asemenea si asupra intregului organism, fiind execlent in tratamentul hipertensiunii arteriale si aterosclerozei

sâmbătă, 4 aprilie 2015

In ce afectiuni putem folosi sucuri de fructe si legume

Sucurile de fructe si legume sint substante care ajuta la regenerarea organismului prin continutul lor bogat in aminoacizi, saruri minerale, enzime si vitamine, cu conditia sa fie preparate proaspete, crude si fara conservanti. Este necesar ca sucurile sa fie preparate zilnic, prospetimea fiind o conditie a eficientei. Sucurile nu se pastreaza niciodata de la o zi la alta. Fructele sau legumele cu coaja, inainte de a fi stoarse, vor fi bine spalate cu apa rece, apoi taiate in felii subtiri. Aparatul cu ajutorul caruia putem prepara sucuri de fructe si legume de calitate este, desigur, storcatorul electric. In lipsa acestuia, mai ales pentru legume, iar dintre fructe in special pentru mere, putem folosi razatoarea metalica, urmind sa obtinem sucul prin stoarcere, presare manuala sau cu ajutorul unui aparat. Pentru citrice, in special lamii sau portocale, se poate utiliza storcatorul de sticla sau de plastic. Sucurile odata obtinute se vor bea cu circa o jumatate de ora inainte de masa sau la 3 ore dupa masa, in asa fel incit sa poata furniza organismului substantele necesare.
Sucul de ardei grasSucul de ardei gras contine o mare cantitate de siliciu necesar unghiilor, parului si glandelor sebacee. Ajuta la curatarea pielii de petele inchise la culoare. Este bun in colici intestinale, crampe, meteorism. Sucul este mai eficient daca este combinat cu suc de morcov si de spanac, in proportie de 1:2:2. Se bea cu inghitituri mici, cu 30 de minute inainte de mesele principale.
Sucul de cartofiSucul de cartofi contine hidrati de carbon, protide, lipide, saruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Este hranitor, diuretic, energizant, cicatrizant, antispasmodic, antiulceros. Este indicat in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, diabet, litiaza biliara, constipatie. Se bea cite 1/2 pahar de 3-4 ori pe zi, timp de o luna in diabet sau ulcere gastroduodenale. In caz de litiaza biliara, obezitate, constipatie sau hemoroizi, se bea cite 1/2 pahar de 1-2 ori pe zi. Daca nu poate fi suportat simplu, se poate amesteca cu miere, suc de morcovi, cu citeva picaturi de suc de lamiie sau de catina.
Sucul de castraveteSucul de castraveti contine vitamine (A, B, C), oxid de calciu, magneziu, sulf. Este racoritor, depurativ, diuretic. Se recomanda in stari subfebrile, intoxicatii, in reumatism sau guta. Fiind cam fad se foloseste cu suc de telina, de mar sau de morcov. Se foloseste cu succes in cosmetica pentru tratarea ridurilor.
Sucul de ceapaContine vitamine (A, B, C), saruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic puternic, antiseptic, antiinfectios, antisclerotic, antireumatismal. Se utilizeaza in astenii, surmenaj intelectual, reumatism, afectiuni respiratorii (guturai, bronsita, astm), gripa, diabet, ateroscleroza, obezitate, impotenta, prostatite, edeme. Se poate amesteca cu putin suc de telina sau de morcovi, sau cu citeva picaturi de lamiie; se poate bea de asemenea diluat cu apa (cite 1/2 pahar de 2 ori pe zi).
Sucul de fasole verdeContine vitamine: A, B, C, saruri minerale, hidrati de carbon, oligoelemente. Este diuretic, depurativ, antiinfectios, tonic hepatic. Se foloseste in reumatism, guta, diabet, litiaza renala. Se administreaza cite 1/2 pahar pe zi.½
Sucul de grepfrutContine multe minerale, vitamine (C, B1 si B2, PP), enzime, pectina, acid citric etc. Este aperitiv, tonic, depurativ, antihemoragic. Este indicat in anorexii, dispepsii, oboseala, stari febrile, artrita, afectiuni pulmonare. Se administreaza 3 pahare pe zi, inainte de mesele principale. Se consuma ca atare sau indulcit cu miere.
Sucul de lamiieContine acid citric, acid malic, glucide, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Este racoritor, bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant, carminativ. Este indicat in infectii diverse, reumatism, guta, ulcere stomacale, obezitate, ateroscleroza, demineralizare, crestere la copii, diaree, dizenterie, paraziti intestinali. Se administreaza intr-o jumatate de pahar de apa indulcita, numarul de lamii stoarse crescind progresiv pina la 8-10 lamii pe zi. Dupa o cura de o luna, numarul de lamii stoarse incepe sa descreasca. Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon, zaharuri.
Sucul de mereContine zaharoza, celuloza, pectina, saruri minerale, vitamine: B1, PP, A, C. Este diuretic, tonic muscular, racoritor, antiseptic intestinal, laxativ, depurativ sanguin, antireumatismal. Este indicat in astenie fizica si intelectuala, anemie si demineralizare, reumatisme, guta, obezitate, stari febrile, gastrita, ulcer gastric, insomnii, cefalee. Sucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri pentru toate virstele. Se administreaza cite 3-4 pahare pe zi, inainte de masa. Combinat cu celelalte sucuri mai putin placute la gust, le da o aroma deosebita.
Sucul de orzContine vitamine, enzime, saruri minerale. Comparativ cu alte plante, ovazul contine de 250 de ori mai multa vitamina A decit salata, de peste 25 de ori mai mult potasiu decit o banana, de peste 11 ori mai mult calciu decit laptele, de peste 11 ori mai mult fier decit o telina, de peste 7 ori mai multa vitamina C decit o portocala, de peste 10 ori mai multa vitamina B1 decit spanacul. Este tonic general si al sistemului nervos, antidiareic. Este indicat in afectiuni pulmonare, demineralizari, stari febrile, hipotensiune. Se administreaza preventiv cite 1-2 cesti pe zi, mai ales in combinatie cu suc de mere.
Sucul de pereContine acizi, hidrati de carbon, pectina, vitamine: A, B1, B2, PP, C, saruri minerale. Este diuretic, antiputrid, laxativ, sedativ, racoritor. Se recomanda in reumatisme, guta, astenie, surmenaj, TBC, sarcina, diaree. Se recomanda cite 2-3 pahare de suc pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.
Sucul de papadieEste unul dintre cele mai pretioase tonice. Este bogat in saruri minerale si oligoelemente. Este bogat mai ales in magneziu si fier. Este tonic, aperitiv, depurativ sanguin, diuretic, antiputrid, antiscorbutic. Este indicat in litiaze biliare, reumatism, guta, anemie, astenie, obezitate, hemoroizi, celulita. Se beau 2-3 cesti pe zi, inaintea meselor principale. Sucul de papadie obtinut din frunze si radacini, combinat cu suc de frunze de gulie, ajuta la vindecarea bolilor de oase, intareste coloana vertebrala, previne formarea cariilor.
Sucul de ridiche neagraContine vitaminele B si C. Este colecistochinetic, aperitiv si digestiv, diuretic, antialergic, sedativ nervos. Este indicat in litiaze biliare, colecistite, insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare, bronsite cronice, astm, reumatism, guta, rahitism, alergii, eczeme. Pentru a obtine sucul, se foloseste ridichea cu tot cu frunze. Se beau 20-50 de grame pe zi, deoarece este foarte puternic. In cazurile de litiaza biliara se beau zilnic cite 200-400 ml de suc. Se administreaza de obicei in combinatie cu suc de morcovi, in acest fel ajutind la refacerea mucoaselor din organism.
Sucul de sfecla rosieContine zaharuri, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B, C, PP. Este racoritor, foarte nutritiv si energetic. Se recomanda in anemii, demineralizare, TBC si chiar si in cancer. Este foarte folositor in cazul epidemiilor de gripa. Este contraindicat diabeticilor. Nu este indicat sa se consume prea mult suc de sfecla, deoarece da stari de voma si greturi, ca urmare a efectului de epurare rapida a substantelor toxice din ficat. Se recomanda un pahar de suc de sfecla pe zi, repartizat in trei reprize.
Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon, zaharuri.
Sucul de spanacContine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este remineralizant, antianemic, antiscorbutic, cardiac tonic. Este recomandat in anemii, convalescenta, scorbut, rahitism, astenie fizica si nervoasa, arsuri. Este foarte bun pentru curatarea intregului traiect digestiv. Consumat in cantitate de 500 ml pe zi a vindecat constipatii cronice.
Sucul de varzaContine saruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B1, B2, C, PP. Este diuretic, remineralizant. Sucul de varza cruda se recomanda in gastrite, ulcer gastric si duodenal, bronsite, in eruptii cutanate. Pentru a evita balonarile, este bine sa se inceapa cu suc de morcov sau de spanac timp de 2-3 saptamini, dupa care se trece la sucul de varza. Se beau 1-2 pahare de suc de varza pe zi.  
Sucul de telinaContine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este aperitiv, tonic al sistemului nervos si general, remineralizant, diuretic, depurativ, antireumatismal. Se foloseste in inapetenta, astenie, surmenaj, convalescenta, demineralizare, reumatism, guta, afectiuni pulmonare, litiaza urinara, impotenta. Se administreaza cite 1-2 lingurite de 3 ori pe zi inainte de mese, sau cite 1/2 pahar pe zi timp de 15-20 de zile in cure intensive. Favorizind eliminarea excesului de apa din tesuturi, poate fi folosit in cure de slabire.


duminică, 15 martie 2015

Tony O'malley - "Serious"

Tony O'Malley - Fall In Love

SOFT EJECT - Something New 1993

SOFT EJECT - Night

SOFT EJECT - Wanderer

Graul incoltit


              
                                       Graul incoltit are capacitatea de a stimula
                                     extrem de puternic activitatea organizmului .
                                    Dupa o saptamana sau doua de tratament cu
                                   grau incoltit, in multe boli se va constata o
                                   vizibila nbunatatire a stari fizice si o ameliorare
                                    a boli .   
                                    Cateva domeni in care s-au optinut rezultate :
                                  Caderea parului, intarirea    vederii, vindecarea 
                                  durerilor de cap, bronsitelor,tronboflebitelor, boli
                                  ale sangelui, boli ale stomacului, boli intestinale,
                                  boli  ginecologice, boli de ochi, boli de rinichi, 
                                  arterite,cancer,etc.
             
                                                                     Mod de folosire :
                                   100 gr boabe de grau sanatoase se spala cu
                                 apa rece, apoi, boabele e pun intr-un vas de
                                 sticla sau ceramica si se lasa acoperite cu apa .
                                 Vasul se pune la loc cald si se acopera cu o
                                 foaie de hartie . Dupa 24 de ore, graul incolteste
                                 [ ies coltisori verzi de 1 mm ] si poate fi dat prin
                                 masina de tocat carne sau prin rasnita de cafea .
                                 Se amesteca cu lapte fiert in po\roportie de 1/1 
                                .La acest terci, se adauga si miere de albine,
                                 dupa gust .Avand in vedere aportul caloric
                                 al graului, renuntati la paine si la alte produse
                                de panificatie . Canditatea de grau se inparte in
                                trei portii pe zi . La fiecare 24 de ore trebuie pus
                                alt grau la incoltit . Cura dureaza o luna .
                                     

sâmbătă, 7 martie 2015

Trent Dabbs - I'm not Ok

TERAPIA CU ARGILA

Argila este cunoscuta astazi ca panaceu universal si aproape fara contraindicatii, fiind folosita inca din antichitate cu rezultate exceptionale. Practicata si in tara noastra ca remediu traditional, aceasta terapie plaseaza argila la rangul de medicament al viitorului. Este foarte bogata in minerale naturale: calciu, fier, magneziu, aluminiu, siliciu, sodiu, potasiu etc.
Proprietatile de baza ale argilei sunt: dezinfectant, bactericid, regenerator, antiseptic, remineralizant, vitalizant, tonifiant, cicatrizant, antitoxic, absorbant, degresant si nu in ultimul rand: putere antioxidanta.
Se foloseste atat in cure interne cat si externe sub forma de apa de argila, lapte de argila, cataplasme si bai, restabilind echilibrul acido-bazic al organismului, remineralizandu-l si stimuland activitatea glandelor endocrine.
Ca remediu intern, este indicata in urmatoarele afectiuni: ulcer, gastrite, colite, enterocolite, parazitoze, hemoroizi, fisuri anale, hepatite, ciroze, insuficienta hepatica si biliara, nefrite, cistite, litiaze renale, prostata, anexite, astm, tuberculoza, bronsita traheica, otite, sinuzite, boli de nervi, paradontoze, micoze bucale, abcese dentare, pancreatita, insuficienta tiroidiana, afectiuni reumatice, intoxicatii, obezitate, diabet, boli ale inimii, tumori benigne si unele forme de cancer cum ar fi: cel al stomacului, colonului, rinichiului, vezicii urinare.
Ca remediu extern, se utilizeaza in: tratarea ulcerelor varicoase, a plagilor, exemelor, degeraturilor, infectiilor dermatologice, entorse, contuzii, furunculoze, panaritiu, Zona Zoster, acnee, conjunctivita, arsuri, flebite, celulite si altele.
Sunt foarte putine contraindicatii in tratamentul cu argila, si anume: in cazuri de hernie, constipatie severa, tratament cu raze X. De asemenea, femeile aflate in perioada ciclului menstrual nu vor face aceasta terapie.
Cura interna se face in prima faza pe durata a trei saptamani, in fiecare zi bandu-se cate un pahar de apa argiloasa de 3 ori/zi, pe stomacul gol dimineata, si inaintea meselor de pranz si seara cu 1/2 ora.
Paharul cu apa de argila se prepara de seara pentru a doua zi, se pune o lingurita de argila intr-un pahar cu apa. Primele trei zile se bea doar apa fara a agita argila din pahar. Dupa aceea se consuma impreuna cu argila, amestecand cu o lingurita inainte de a consuma compozitia din pahar. Cura se continua timp de 6 luni, cate 10 zile/luna.
In timpul acestei cure nu se consuma grasimi animale si alcool.
In primele zile de tratament urina si scaunul pot prezenta modificari: miros urat, usoara constipatie sau diaree, urina tulbure si inchisa la culoare. Nu trebuie sa se intrerupa tratamentul, incep sa se elimine toxinele, purificandu-se astfel organismul.
Pentru uzul extern se prepara pasta de argila. Punem argila intr-un vas, turnam progresiv apa amestecand continuu cu o lingura de lemn pana obtinem o pasta densa. Din ea se prepara cataplasmele care se aplica de 2-3 ori/zi timp de 2-3 ore. Pentru acnee se intinde pasta pe fata lasand-o 10-15 minute, apoi se spala fata cu apa calduta.
Se pot face si spalaturi vaginale si clisme in doze de 3-4 linguri la 1 litru de apa, la temperatura corpului.
Folosind regulat cura cu argila veti scapa de riduri si obrazul se va catifela.
Eficienta mare pe care o are in majoritatea afectiunilor face din terapia cu argila un tratament naturist de exceptie.

Peter Bradley Adams - Between us

marți, 3 martie 2015

Josh Ritter- baby thats not all

Josh Ritter - Joy to You Baby

Josh Ritter - In The Dark

Monolog - Horatiu Malaele

Horatiu Malaiele- actualitate- betiv

Horatiu Malaiele - A lua sau a nu lua

duminică, 1 martie 2015

Intrebuintari ale mierii de albine in diverse afectiuni

Medicina populara recomanda mierea in tratamentul bolilor de inima, dar nu in cantitati mari si cu ceai fierbinte.
Cel mai bine este ca mierea sa fie luata in cantitati mici (1-2 lingurite, de doua-trei ori pe zi) cu lapte, fructe sau alte produse. Folosirea zilnica, timp de una-doua luni a mierii de albine va duce la imbunatatirea generala a bolnavilor, la normalizarea compozitiei singelui si la cresterea hemoglobinei.
In stenocardie, bolnavii vor lua, de trei ori pe zi, cite o lingura din urmatorul amestec: 100 g suc de aloe, 300 g miere, 500 g nuci pisate si sucul de la una-doua lamii.
In hipertonie, medicina populara recomanda ca mierea sa fie luata cu suc de legume: sfecla, morcovi, hrean (acesta va fi dat pe razatoare si se va lasa 36 de ore, dupa care se va stoarce) si lamiie. Se ia, timp de doua luni, cite o lingura, de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa sau la doua-trei ore dupa masa. O alta reteta include suc de morcovi, hrean (acesta va fi tinut in prealabil in apa), miere si suc de lamiie. Amestecul va fi tinut intr-un borcan de sticla bine acoperit.
Pentru bolnavii de TBC, medicina populara recomanda mierea cu lapte, sau cu diferite grasimi (unt, untura de gisca) si aloe: 100 g miere, 100 g unt, 100 g untura de gisca, 15 g aloe si 10 g cacao se pun pe foc, fara a fierbe insa. Se va lua cite o lingura din acest amestec, cu un pahar de lapte cald, de doua ori pe zi (dimineata si seara).
In caz de raceli, mierea (se recomanda mai ales miere de tei) se va lua, de asemenea, cu lapte cald (o lingura de miere la un pahar de lapte), cu suc de lamiie (sucul de la 1/2lamiie la 100g miere). In scop profilactic, se prepara un amestec de miere, suc de ceapa si de hrean, in cantitati egale. Din acest amestec se ia cite o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa. In caz de gripa se va prepara urmatorul amestec: usturoi dat pe razatoare si amestecat cu miere (proportie 1:1). Se ia cite o lingura de amestec (cu putina apa calduta) seara, inainte de culcare.
In cazul unor afectiuni ale cailor respiratorii (laringite, faringite) guturai si sinuzita, se recomanda mestecarea timp de 15 minute, de una-doua ori pe zi, a unui figure de miere. Seara, inainte de culcare, se ia o lingura de miere cu un pahar de ceai sau lapte.
Se amesteca sucul de la o lamiie cu 100g de miere. Se ia cite o lingura de amestec seara, inainte de culcare, cu ceai sau lapte.
Se amesteca suc de ridiche neagra cu miere (parti egale) sau se scobeste o ridiche neagra si se pune miere inauntru. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi.
Se amesteca suc de hrean si miere (proportii egale) si se ia cite o lingura, de doua ori pe zi, dimineata si seara. Medicul bulgar S. Mladenov recomanda inhalatii cu miere, timp de 15-20 de minute. Pentru gargara se va pregati o infuzie de musetel, la care se adauga o lingurita de miere.
In afectiuni ale sistemului nervos se recomanda cite 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun tonic si stimulant al sistemului nervos si endocrin se prepara din aloe, miere si suc de lamiie. Se iau 75 g frunze de aloe, se toaca si se pun intr-un vas de sticla. Se adauga 125 g de miere, se omogenizeaza, dupa care se adauga 50 g suc de lamiie. Se lasa la macerat cinci zile, dupa care se ia cite o lingura de amestec, de trei ori pe zi.



duminică, 8 februarie 2015

Norah Jones Why can't he be you

Anoushka Shankar And Karsh Kale - Breathing Under Water

Anoushka Shankar - Traces Of You ft. Norah Jones

Ryan Adams - Come Home

Ryan Adams - Dirty Rain

Ryan Adams - Invisible Riverside

Ryan Adams Till I Found You

România, lăsată în plata Domnului. Ne închinăm pentru sănătate şi educaţie: 18.300 de biserici, 4.700 de şcoli şi 425 de spitale

Invazia bisericilor 
       În spaţiul public românesc revine obsesiv o succesiune de cifre înspăimântătoare: 18.300 de biserici, 4.700 de şcoli şi 425 de spitale. Într-adevăr, o situaţie gravă, mai ales că rămâne cumva impresia că ar fi vorba de 18.300 de biserici de confesiune ortodoxă. Dar eu cred că trebuie să ne uităm cu mai multă atenţie la cifre. Din cele 18.300 de biserici invocate, ortodocşii au 14.574 locaşuri de cult, restul până la 18.300 aparţin altor culte. Din cele 14.574 biserici ortodoxe, în realitate doar 10.580 sunt biserici parohiale – cele care deservesc comunităţile şi care se află cel mai adesea în atenţia publică (restul până la 14.574 sunt mănăstiri, capele, biserici filiale etc. - am o rezervă faţă de aceste cifre, datează din 2009). Dar să ne uităm la numărul de localităţi din România: 13.285 de sate, 320 oraşe, 103 municipii plus Bucureşti (2,19 milioane locuitori, peste 10% din populaţia României). Şi acum să numărăm din nou: 13.709 localităţi şi 10.580 biserici parohiale ortodoxe. În sfârşit, cifra 18.300 este mai impresionantă.
 Puţină demografie şi soluţia finală
          Apoi vine problema comunismului şi a creşterii demografice: la instalarea comunismului, în România existau aproximativ 16 milioane de locuitori (din păcate nu am reuşit să aflu câte biserici existau în 1948), la căderea comunismului România avea o populaţie de 23 de milioane – iar între 1948 şi 1989 nu au fost construite prea multe biserici, mai degrabă au fost demolate. Eu am copilărit într-un oraş fără biserică. Construcţia de biserici după 1989 vine ca un fenomen natural până la urmă. Despre numărul şcolilor trebuie spus că înainte de 1989 se năşteau în România în medie 360.000 de copii pe an, după 1989 media a scăzut la 200.000 de copii pe an. În 1989 s-au născut 369.000 de copii în România, în 2012 s-au născut 198.000 de copii – aproape de două ori mai puţini. La facultăţile de stat erau înscrişi în 2007 peste 500.000 de studenţi, în 2013 mai erau 340.000 de studenţi. Nu ştiu exact din ce cauze, dar în România sunt din ce în ce mai puţini copii, iar fenomenul scăderii numărului de şcoli este absolut natural. Cât despre spitale nu pot să spun decât că bugetul anual al Ministerului Sănătăţii în ultimii ani sare de 2 miliarde de euro, iar bugetul anual al CNAS sare şi el de 4 miliarde de euro. Dar până la urmă, dacă se dovedeşte că natalitatea scade din cauza Bisericii Ortodoxe Române, că investiţiile medicale minime sunt provocate de confesiunea ortodoxă, atunci nu avem decât o singură soluţie. . . . . .  ?!!!!!!

Pagini